Comisia Europeană reiterează mesajul că Balcanii sunt o regiune prioritară și insistă asupra importanței consolidării politicii de extindere a UE.
Șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene vor căuta să dea un impuls integrării europene a Balcanilor într-un exercițiu de echilibru diplomatic în aceeași zi în care UE este așteptată să acorde statutul de candidat Ucrainei, scrie publicația spaniolă Cope.
Într-un summit separat cu liderii din Balcani înainte de Consiliul European, atenția se va concentra pe Albania și Macedonia de Nord, două țări care sunt supuse vetoului Bulgariei, care invocă diferențe istorice și lingvistice pentru a se opune deschiderii oficiale a discuțiilor de aderare, în ciuda faptul că, în urmă cu mai bine de doi ani cei, Cei 27 dăduseră undă verde pentru Tirana și Skopje pentru a negocia intrarea lor în club.
În ultimele zile au existat contacte cu Macedonia și Bulgaria pentru soluționarea disputelor, cu o propunere a Franței de a ieși din complicaţia care, potrivit rapoartelor presei balcanice, ar include modificări constituționale ca o cerință pentru deschiderea negocierilor.
"Soluția de pe masă este singura posibilă, nici Bulgaria, nici Macedonia nu sunt mulţumite, dar vine un moment când trebuie să te întrebi dacă este fezabilă", a spus un înalt oficial al UE despre opțiunile de deblocare a situației.
Alte surse europene apreciază că toate părțile se mișcă, dar recunosc că negocierile sunt "foarte corecte" pentru summit și nu sunt în totalitate optimiste că aceste contacte vor ajunge la bun sfârșit.
Mai mult, în orele precedente, liderii Albaniei, Macedoniei și Serbiei au amenințat că vor boicota întâlnirea de la Bruxelles din cauza lipsei de progres pentru retragerea dreptului de veto al Sofiei. Ei au acceptat în sfârșit să se deplaseze la Bruxelles, deși vin cu scopul de a denunța "sechestarea" perspectivei lor europene de către Bulgaria și cu solicitarea ca cei Douăzeci și șapte să le asculte cererile.
Chiar în această miercuri, Bulgaria a dezbătut ridicarea dreptului de veto, iar liderul opoziției și fostul prim-ministru Boiko Borisov și-a garantat sprijinul pentru executivul lui Kiril Petkov, cufundat într-o mare instabilitate internă și care a pierdut chiar miercuri o moțiune de cenzură.
Ca fond, există îndoieli cu privire la viitorul politicii de extindere a UE, mai multe țări din zonă precum Muntenegru sau Serbia s-au angajat de zeci de ani în negocieri de aderare, dar fără a înregistra mari progrese şi fără niciun calendar planificat pentru intrarea lor în blocul comunitar.
Totul, în ciuda faptului că Comisia Europeană reiterează mesajul că Balcanii sunt o regiune prioritară și insistă asupra importanței consolidării politicii de extindere a UE și a legării Balcanilor de Europa, având în vedere influența tot mai mare a Rusiei și Chinei.
Pe lângă blocul Skopje și Tirana, pe masă se va afla şi situația din Bosnia și Herțegovina, țară care a solicitat aderarea la UE în 2016 și care din 2019 are o listă de priorități în vederea obținerii statutului de candidat și deschiderii discuțiilor de aderare.
Printre reformele "profunde" identificate de Bruxelles, se numără îmbunătățiri ale sistemului democratic, statului de drept, drepturile fundamentale și o reformă a administrației publice.
S-au înregistrat puține progrese în "foia de parcurs" concepută în urmă cu trei ani, deși acum apropierea Ucrainei de UE a determinat mai multe state membre, conduse de Slovenia și cu sprijinul vecinilor precum Croația, să ceară un gest cu Saraievo și fie considerat candidat cu ideea de a promova reformele europene necesare într-o țară care este expusă riscului de fragmentare din cauza diferențelor serioase dintre comunitățile etnice. (Traducerea: Rodezia Costea, RADOR)