O decizie a Curţii Constituţionale elimină obligaţia angajatorilor de a le plăti cinci zile libere pe lună liderilor sindicali. Aceştia acuză "torpilarea mişcării sindicale din România".

Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, pe 12 octombrie, că prevederea din Legea sindicatelor potrivit căreia salariaţii care sunt membri în conducerea organizaţiilor sindicale pot lipsi de la muncă între trei şi cinci zile lunar, pe banii angajatorului, este neconstituţională.

Motivul: dreptul de proprietate al angajatorului este încălcat, şi acesta suferă o "pierdere patrimonială", pentru că îi plăteşte un salariu liderului sindical pentru zile în care el nu produce.

Decizia vine după ce Curtea a fost sesizată de magistraţii Tribunalului Galaţi, la cererea reprezentanţilor companiei ArcelorMittal SA, într-un proces cu Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiştilor, care a cerut companiei reducerea cu cinci zile a programului de lucru pentru nu mai puţin de 34 de angajaţi aleşi ca membri în conducerea sindicatului.

Sindicate: "Decizia e politică"

Liderii sindicali se arată uimiţi de decizia luată de CCR, în ciuda opiniei contrare transmise de Avocatul Poporului, şi o consideră "doar o hotărâre politică, menită să slăbească puterea sindicală".

"Mă uimeşte decizia CCR, care face politică pentru a nu ştiu câta oară. E o eroare, dacă nu chiar un atac la libertatea sindicală. Ea va duce la o radicalizare a mişcării sindicale şi este dată doar de dragul de a torpila activitatea sindicală", e de părere Ovidiu Jurca, vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS).

Acesta consideră că România face notă discordantă cu celelalte state europene prin această decizie, care este "definitivă şi general obligatorie". "În Polonia, de exemplu, la 800 de membri de sindicat există un post degrevat permanent de muncă pentru activităţi sindicale, plătit de angajator. Este vorba despre preţul minim, rezonabil, pe care îl plăteşte angajatorul pentru o interfaţă necesară dialogului social. Asta pentru că se presupune că sindicatul nu este o structură adversă angajatorului", adaugă Jurca.

"Potenţă" scăzută în stradă

Potrivit liderului sindical, în cei 20 de ani în care s-a aplicat această măsură, "niciun angajator nu a dat faliment din cauza zilelor de degrevare sindicală". "Iar un sindicat condus noaptea, nu este un sindicat potent", conchide vicepreşedintele BNS.

Şi Iacob Baciu, preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România, vede decizia CCR ca pe "o încercare de desfiinţare a mişcării sindicale". "E o aberaţie atâta timp cât CCR pune o asemenea restricţie. După 20 de ani de la Revoluţie, constatăm că această prevedere este neconstituţională. Eu cred că este un afront adus salariaţilor din România şi puterii sindicale. Încearcă să desfiinţeze mişcarea sindicală", susţine Baciu.

Pe de altă parte, Petru Sorin Dandea, vicepreşedintele Cartel Alfa, consideră că negocierile din contractul colectiv de muncă ar fi o şansă pentru păstrarea acestui drept la zile libere din banii patronului.

La mâna angajatorilor

Însă, majoritatea liderilor sindicali sunt de părere că foarte puţini patroni vor mai păstra acest "avantaj" în viitoarele contracte colective, având în vedere criza economică şi "dragostea faţă de sindicalişti". Ca atare, spune Dandea, sindicatele mici vor avea probleme.

"Mai mult ca sigur angajatorii vor profita de această modificare a Legii sindicatelor adusă de Curtea Constituţională, având în vedere dragostea lor faţă de sindicalişti. La sindicatele mari, cu un număr mare de membri, nu vor fi probleme, însă în cazul sindicatelor mici, cu 20 de oameni care contribuie cu 1% la fond, nu prea se mai pot susţine cinci zile lucrătoare pe lună pentru liderii sindicali", explică vicepreşedintele Cartel Alfa.

O soluţie, îl completează Ovidiu Jurca, ar fi angajarea unui delegat sindical, prevăzut de clasificarea ocupaţiilor "ca şi consilier social al managerului, asimilat unui director adjunct, care să menţină legătura între angajator şi salariaţi".

"Decizia este dată doar de dragul de a torpila activitatea sindicală." OVIDIU JURCA, vicepreşedinte BNS

"E o încercare de desfiinţare a mişcării sindicale." IACOB BACIU, preşedinte CSDR

"Angajatorii vor profita de această modificare... la dragostea lor faţă de sindicalişti." PETRU DANDEA, vicepreşedinte Cartel Alfa

ARGUMENTELE CURŢII:

Liderii sindicali, remuneraţi de două ori pentru aceeaşi muncă

"Angajatorul suferă o pierdere patrimonială, întrucât continuă să plătească drepturi salariale chiar dacă angajatul său nu prestează efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de muncă", se arată în motivarea deciziei Curţii din 12 octombrie.

Judecătorii susţin că prevederea din legea sindicatelor, în vigoare din 2003, "afectează în esenţa sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art.44 din Constituţie".

În plus, explică ei, membrii aleşi în conducerea sindicatelor "pot fi salarizaţi din fondurile organizaţiei sindicale sau în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă", ceea ce duce la "o dublă remunerare a aceleiaşi activităţi sindicale: pe de o parte, din fondurile sindicatului, pe de altă parte, din cele ale angajatorului."