Șefii de stat și de guvern din UE se întâlnesc în această seară la Bruxelles pentru a discuta despre scrutinul european, marcat de absenteism și un vot de protest, în special în Franța, unde extrema dreaptă a devenit prima forță politică a țării.

Președintele francez François Hollande a făcut apel luni la Uniunea Europeană (UE) “să se retragă acolo unde nu este necesară” pentru a fi eficientă, a doua zi după un progres istoric al euroscepticilor în alegerile europene.

“Europa a devenit ilizibilă, sunt conștient de acest lucru, îndepărtată, și pentru a spune totul, incomprehensibilă, chiar pentru state”, a declarat Holande într-un discurs televizat, citat de AFP.

Apreciind că “asta nu se mai poate prelungi” și că UE trebuie să fie”simplă, clară, pentru a fi eficientă”, el a făcut apel la aceasta “să se retragă acolo unde nu este necesară”, fără a furniza mai multe detalii.

Triumful de duminică al Frontului Național în Franța, care a câștigat detașat alegerile cu un scor istoric de 25,4%, perceput ca un seism politic, a simbolizat puternicul avânt al extremei drepte și al euroscepticilor în UE, chiar dacă dreapta conservatoare păstrează cel mai mare număr de aleși în Parlamentul European.

Cancelarul german Angela Merkel a afirmat la rândul său că cel mai bun răspuns față de avântul euroscepticilor este o politică în favoarea creării de locuri de muncă. “Este regretabil, dar acum trebuie să recucerim acești alegători”, a afirmat Merkel după victoria partidului său de duminică. “O politică de competitivitate, de creștere și de creare de locuri de muncă este cel mai bun răspuns pentru nemulțumire”, a adăugat ea.

La rândul său, Hollande a vorbit luni despre “locuri de muncă prin susținerea companiilor”. “Nu este Europa cea care ne cere să facem reforme. Pentru Franța trebuie să le ducem la bun sfârșit”, a mai spus el.

În ceea ce privește viitoarea Comisie Europeană, Angela Merkel nu s-a angajat să-l susțină pe Jean-Claude Juncker, candidatul PPE, partidul cu cele mai multe mandate în viitorul Parlament European, mulțumindu-se să salute “campania sa solidă”. Vor fi necesare “discuții” pentru a numi un nou președinte al CE, a mai indicat șefa guvernului federal.

După alegerile boicotate de mai bine de un alegător european din doi, Parlamentul European este mai fragmentat ca oricând, mai comentează agenția franceză, preluată de Agerpres. Marile partide proeuropene au rămas bineînțeles majoritare, dar toate au pierdut teren. Primul grup ca număr de membri, cel al PPE, care reunește partidele democrat-creștine și de centru-dreapta, ar urma să aibă 213 locuri, respectiv cu 60 mai puțin decât în precedenta legislatură.

Cu 190 de locuri, socialiștii și social-democrații au pierdut șase mandate, în special din cauza derutei socialiștilor francezi și spanioli, și nu evită naufragiul decât datorită rezultatelor foarte bune ale Partidului Democrat al lui Matteo Renzi în Italia.

Celelalte partide europene sunt și ele în recul. Liberalii (64) pierd 9 locuri, în timp ce Verzii (53) limitează pierderile, în ciuda rezultatelor slabe înregistrate de ecologiști în Franța, dar pierd patru deputați.

Stânga radicală, care a jucat jocul reînnoirii instituționale prezentând un candidat la președinția Comisiei, și-a ameliorat lejer prezența în Parlament, datorită succesului listei SYRIZA în Grecia și câștigă șapte mandate, cu 42 de locuri în total. Pe hârtie, partidele proeuropene dispun de o majoritate de 520 de locuri din 751, dar ele sunt condamnate să se înțeleagă pentru a guverna.

Șefii de grupuri din Parlamentul la final de mandat se întâlnesc marți dimineață pentru a elabora o strategie. Reprezentanții partidelor proeuropene au început “negocieri pentru a avea o coaliție a PE pe care să o impună șefilor de guvern evitând ca aceștia să-și dea mâna”, a declarat pentru AFP un responsabil al PE sub acoperirea anonimatului.

“Ei au totul de pierdut dacă Consiliul scoate un iepure din pălărie”, a spus el.

Jean-Claude Juncker și candidatul socialiștilor, Martin Schulz, s-au întreținut în noaptea de duminică spre luni, “dar întrevederea nu a decurs bine”, a precizat această sursă.

Candidatul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, a asigurat la rândul său că “dat fiind distanța redusă între creștin-democrați și socialiști, rolul determinant al liberalilor se confirmă”.

În lipsa unei înțelegeri între proeuropeni, statele vor fi tentate să-și mențină prerogativele, notează AFP.

Premierul britanic s-a arătat mereu ostil față de faptul că PE poate alege președintele Comisiei Europene. Întrebat luni dacă are un mesaj pentru David Cameron, Jean-Claude Juncker, găsit drept prea “federalist” de Londra, a răspuns sec: “Nu mă pun în genunchi în fața niciunui lider. Am câștigat alegerile”, a declarat el.

Nu este nicio îndoială că, în secretul ușilor închise, șefii de stat și de guvern vor evoca marți seară posibili candidați de compromis proveniți din rândul stângii liberale sau al dreptei sociale.

Sunt vehiculate nume, precum cel al directoarei FMI, Christine Lagarde, sau al premierului danez, Helle Thorning-Schmidt. O sursă din cadrul PE a evocat chiar posibilitatea ca Schulz să fie numit la Comisia Europeană și Juncker la președinția Consiliului, scrie France Presse.

Tratatul de la Lisabona recomandă liderilor europeni să-l desemneze pe președintele Comisiei “ținând cont de rezultatele alegerilor europene”, mai menționează sursa citată.