Lichidarea generalului Soleimani, un răspuns blând la un grav „casus belli”

Lichidarea generalului Soleimani, un răspuns blând la un grav „casus belli”

Qasem Soleimani, catalogat de SUA drept „unul dintre cei mai periculoși generali iranieni”, a fost ucis în urma unei lovituri americane cu rachete. A fost răspunsul la atacarea Ambasadei SUA de la Bagdad de zilele trecute, operațiune specială orchestrată de către generalul iranian eliminat, comandant al unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluționare Iraniene, specializată în operațiuni externe clandestine.

Ecourile de pe la noi la lovitura americană? Veșnicele cotcodăceli emoționat-umanitare, de această dată în numele îngrijorării pentru pacea mondială. Pe bune? Nu așa se răspunde la asaltul unei ambasade? Dar cum?

Atacarea unei ambasadei este un act grav, de mare lașitate, fiind mult mai ușor de executat decât un atac terorist asupra unui obiectiv aflat pe teritoriul statului respectiv, iar răspunsul chiar trebuie să fie unul foarte ferm, cu atât mai mult cu cât este vorba despre un act asimetric. Reamintesc, atacarea unei ambasade echivalează cu atacarea țării respective, este un „casus belli”( motiv legitim de război) ca la carte, atunci când autorii acționează la ordinele capilor statului lor. Ambasada oricărui stat este, potrivit normelor de drept internațional, sub protecție specială ca teritoriu inviolabil, una dintre cele mai puternice expresii a libertății, independenței și suveranității naționale.

Răspunsul cel mai potrivit și cel mai ponderat a fost fix eliminarea fizică a factorilor responsabil de actul de a ataca astfel respectivul stat. Răspunsul ponderat a fost astfel eliminarea șefului clandestinilor, adică a executanților, nu a responsabililor de deasupra lui. Cel extrem, dar justificat în drept, ar fi fost declararea stării de război.

Ne puteți urmări și pe Google News

Lumea s-a dezvățat să mai înțeleagă ce sunt alea inviolabilitate teritorială și suveranitate statală, ignoră că ele se apără inclusiv „manu militari”. Prostelile merkelisto-tefeliste din categoria „lăsați migranții să treacă frontierele când și cum vor ei” au prăjit multe creiere, puține mai înțeleg ce este aia o țară, o națiune, un stat, cum se reprezintă și cum se apără ele, asta dacă or fi știut vreodată.