Evenimentul Zilei > Opinii > Invitatii EVZ > LIBERATION: Otrava intoleranței
LIBERATION: Otrava intoleranței

LIBERATION: Otrava intoleranței

Între epidemii și războaie religioase, lumea pare să se fi întors brusc în Evul Mediu. Și mai ales Franța, care plătește scump pentru angajamentul său de a apăra libertatea de exprimare indiferent ce-ar fi.

În timp ce Emmanuel Macron tocmai anunțase reîngrădirea țării pentru a încerca să stopeze focarul epidemiei
Covid-19, un terorist tunisian înarmat cu un cuțit a ucis trei persoane joi dimineață în biserica Notre-Dame din Nisa, un oraș deja îndoliat de atacul cu camion din 14 iulie 2016.

Atacul de joi a avut loc la aproape două săptămâni după ce un cecen de 18 ani a decapitat un profesor de istorie din Yvelines, Samuel Paty, care le prezentase elevilor săi caricaturile cu profetul Mahomed la o oră despre libertatea de exprimare.

Spre deosebire de asasinul lui Samuel Paty, care a fost împușcat mortal pe loc, ucigaşul de la Nisa a fost arestat rănit, dar viu, de forţele de poliţie. În timp ce, la Lyon, un afgan înarmat cu un cuțit a fost arestat de polițiști care l-au suspectat că vrea să comită un atac, la mii de kilometri distanță, un paznic de la consulatul francez din Jeddah, Arabia Saudită, a fost rănit de un saudit înarmat cu un cuțit.

„Facem apel la compatrioții noștri din Arabia Saudită să dea dovadă de o vigilență maximă”, a comunicat imediat ambasada franceză de la Riad, în timp ce, în Malaezia, fostul prim-ministru Mahathir Mohamad afirma public că musulmanii „au dreptul de a ucide milioane de francezi” ca răzbunare pentru „masacrele din trecut”.

Prin urmare, extremele sunt cele care funcționează astăzi. O dovadă în acest sens: un francez înarmat care pretindea că face parte din Mișcarea identitară a fost împușcat de poliție la Avignon în timp ce se gândea la represalii împotriva musulmanilor. Și, joi seară, pe străzile din Nisa s-a desfășurat o manifestaţie a Generaţiei identitare.

Această spirală ucigașă nebună a fost declanșată în mijlocul procesului atacurilor din 2015, care au readus în prim plan caricaturile revistei „Charlie Hebdo”. Acum cinci ani, șaptesprezece persoane, inclusiv opt jurnaliști de la „Charlie Hebdo” și clienți sau personal din magazinul Hyper Cacher, au fost împușcați cu sânge rece de trei teroriști islamiști.

Aceste atacuri uniseră atunci o mare parte a țării în aceeași mișcare de furie și unitate. „Teroarea vrea să ne plecăm în faţa ei„, au declarat, joi, avocații părților civile la proces, alarmați de acest terorism islamist căruia „încă nu îi prevedem sfârșitul”.

Verdictul va fi dat pe 13 noiembrie, la cinci ani după atacurile jihadiste asupra teraselor pariziene, sălii Bataclan și de la Stade de France, care au cauzat moartea a 137 de persoane la Paris.

Sprijinul șefului statului francez pentru dreptul de a publica caricaturile din „Charlie Hebdo” a declanșat o explozie de ură pe rețelele de socializare. Și o tensiune extremă între Franța și Turcia, al cărei președinte, Recep Tayyip Erdogan, își propune să preia conducerea lumii musulmane.

Prin urmare, Emmanuel Macron se regăsește în ipostaza de herald al libertății de a gândi și de a se exprima, el care nu a încetat să amâne, de la venirea sa la putere, discursul său despre „separatism”. Ținut în cele din urmă pe 2 octombrie, acest discurs i-a permis să-și reitereze atașamentul total față de secularismul republican și determinarea de a lupta împotriva islamului radical.

Joi, el a primit sprijinul liderilor Uniunii Europene și al Canadei în această bătălie. „Nu vom accepta niciodată  violența care se ascunde în spatele religiei, deoarece religia este pașnică”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În acest proces, ministrul francez de Externe a lansat un „mesaj de pace pentru lumea musulmană”. „Religia și cultura musulmană fac parte din istoria noastră franceză și europeană, o respectăm”, a precizat Jean-Yves Le Drian.

De fapt, cel mai mare pericol ar fi să vedem Franța, unde trăiește o comunitate musulmană numeroasă, împărțită cu privire la chestiunea identității și religiei, deschizând o cale către extreme, exact ceea ce caută islamiștii. Ar fi iresponsabil, într-o lume instabilă sau chiar inflamabilă, să lăsăm să se răspândească otrava intoleranței, respingerii și a urii.

Orice lider politic care s-ar aventura să facă acest lucru va purta o mare responsabilitate pentru ceea ce va urma. După atacul de la Nisa, reprezentanții Bisericii și ai credinței musulmane nu au ezitat să facă apel la uniune. Joi,  planul Vigipirate a fost adus la nivelul „urgenţă atentat” pe un teritoriu proaspăt reînchis.

Articol de Alexandra Schwartzbrod

Traducerea: Rodezia Costea, RADOR

Publicat in categoriile: Invitatii EVZ, Opinii
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: