Evenimentul Zilei > Social > Leul, lovit în plin de criza americană
Leul, lovit în plin de criza americană

Leul, lovit în plin de criza americană

Statele Unite traversează cea mai gravă criză financiară de după al Doilea Război Mondial, susţine fostul preşedinte al Rezervei Federale americane, Alan Greenspan.

Situaţia delicată din SUA are efecte inclusiv în România: cursul leului s-a depreciat ieri la 3,76 lei/euro, iar Bursa de la Bucureşti a scăzut cu 3,17% faţă de vineri.Leul a pierdut ieri 1,37% în raport cu euro, cursul de referinţă urcând cu circa 5 bani faţă de cotaţia anunţată vineri de Banca Naţională a României (BNR), de la 3,71 lei/euro la 3,76 lei/euro. Pe piaţa interbancară, leul s-a apreciat la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare, atingând un nivel de 3,74-3,75 lei pentru un euro. Asta deşi BNR a atras, tot ieri, 3,4 miliarde de lei de la băncile comerciale, într-un depozit cu scadenţa la două săptămâni.

Criza ne va lovi la un moment dat

Analiştii spun că, în mare măsură, cauza deprecierii leului este contextul internaţional. La acesta se pot adăuga şi problemele interne, precum „incertitudinea politică şi apropierea alegerilor locale“, după cum ne-a declarat analistul economic Laurian Lungu, de la Grupul de Economie Aplicată (GEA). Pentru a evita ca moneda naţională să se deprecieze în continuare, Lungu crede că guvernul ar trebui să evite eventualele „pomeni“ electorale, atât de uzuale când e vorba despre ani electorali. Comisia Naţională de Prognoză estima recent un curs mediu de 3,5 lei pentru un euro pentru 2008. Laurian Lungu este însă rezervat în această privinţă.

„Acest nivel, de 3,5 lei/euro, poate fi atins dacă economia continuă să meargă bine“, a adăugat el. „În ţara noastră nu pare a fi deocamdată criză“, crede Laurian Lungu. El îşi bazează afirmaţia pe doi indicatori esenţiali: am avut creştere economică solidă pe primul trimestru al anului, iar creditul bancar este în plină expansiune. Cu toate acestea, este aproape imposibil ca efectele crizei la nivel mondial să nu lovească şi ţara noastră. „Criza va ajunge şi la noi la un moment dat“, a continuat Lungu. Este însă puţin probabil să ne afecteze atât de tare precum este afectată, de exemplu, SUA.

INFLUENŢE

Cutremurul de pe Bursele internaţionale a fost resimţit şi la Bucureşti

Bursele internaţionale au înregistrat ieri scăderi abrupte, declinul fiind alimentat de temerile că problemele cu care se confruntă banca americană Bear Stearns, preluată la un preţ scăzut de JP Morgan, s-ar putea extinde. Bursa de Valori Bucureşti s-a conectat şi ea rapid la această tendinţă. Astfel, indicele BET-C, care urmăreşte tendinţa generală a pieţei, a pierdut ieri 3,17 procente în comparaţie cu nivelul înregistrat vineri.

ŞOC

SUA, în cea mai dificilă perioadă de după cel de-al Doilea Război Mondial

Statele Unite traversează cea mai gravă criză financiară de după al Doilea Război Mondial, a declarat fostul preşedinte al Rezervei Federale americane (Fed), Alan Greenspan, citat de publicaţia „Financial Times“. După spusele sale, se va trece peste acest moment dificil abia după stabilizarea preţurilor din sectorul imobiliar.

Preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, a confirmat şi el ieri că economia SUA se confruntă cu „o perioadă dificilă“. „Stabilizarea preţurilor locuinţelor va clarifica situaţia de pe piaţă, întrucât pierderile vor fi concrete şi nu estimative. Astfel, va fi eliminată o sursă majoră de extindere a problemelor, iar instituţiile financiare se vor recapitaliza sau vor ieşi din afaceri. Încrederea în sectorul imobiliar va fi redobândită treptat“, a adăugat Greenspan.

Pentru un pumn de dolari

Efectele crizei sunt evidente. Grupul bancar JPMorgan Chase a încheiat un acord pentru preluarea băncii de investiţii Bear Stearns, pentru numai 2 dolari pe acţiune, respectiv 236 de milioane de dolari. Înainte de intrarea în criză, o acţiune a băncii atinsese un nivel maxim de 172 dolari. Înainte de criză, Bear Stearns avea o capitalizare de peste 60 de miliarde de dolari şi administra active în valoare de peste 350 de miliarde de dolari.

PIERDERI

Cronologia crizei din SUA

2005
– Preţul caselor creşte cu până la 30% în Statele Unite

2006 – Scade numărul de case construite cu 40%, iar preţurile stagnează

2007
– Vânzările de case scad accelerat şi cresc dobânzile la creditele ipotecare, deoarece investitorii în domeniu încearcă să-şi salveze investiţiile. Oamenii nu îşi mai permit să cumpere casele pentru care au contractat credite

8 februarie 2007
– Banca britanică HSBC raportează primele pierderi asociate cu investiţii în sectorul ipotecar american

2 aprilie 2007
– Creditorul imobiliar New Century intră în faliment

septembrie 2007
– Banca britanică Northern Rock intră în insolvenţă din cauza crizei din SUA, unde avea plasamente masive

octombrie 2007
– Citigroup, cea mai mare bancă americană, estimează pierderi totale de circa 7,3 miliarde de dolari; Merrill Lynch, o altă bancă americană, comunică pierderi de 8,3 miliarde de dolari

ianuarie 2008
– Merrill Lynch anunţă pierderi totale în valoare de 16 miliarde de dolari

februarie 2008
– Banca elveţiană UBS raportează şi ea pierderi totale de 18 miliarde de dolari.

CAUZE

Firmele de rating, complice la criză

Alan Greenspan vede două cauze majore care au adus SUA în situaţia actuală: politica monetară permisivă aplicată de Fed în perioada 2001-2004 şi lipsa de eficienţă a sistemelor de evaluare a riscurilor. „Această criză va face numeroase victime. Sistemul de evaluare a riscurilor va fi afectat în mod special“, a continuat Greenspan. El nu face decât să readucă în discuţie, deşi pe departe, o problemă semnalată de multă vreme în cazul firmelor de rating. Acestea nu şi-au delimitat niciodată clar serviciile de consultanţă financiară, de cele de evaluare.

Fed a încercat în mod repetat în ultima vreme să revigoreze economia americană, principala „falie“ care creează seisme la nivel mondial, printr-o pârghie care în teorie ar fi trebuit să funcţioneze: micşorarea dobânzii de politică monetară. Această măsură urmăreşte creşterea consumului care stimulează, la rândul său, economia. Principalele efecte secundare ale măsurii sunt devalorizarea monedei naţionale şi puseuri inflaţioniste. La şedinţa de politică monetară programată azi, Fed ar putea să reducă din nou dobânda de referinţă de la nivelul actual de 3%, pentru a susţine economia.

Aurul şi petrolul, la maxime istorice

Moneda americană a atins ieri nivelul istoric de 1,59 dolari pentru un euro. Pentru a se păzi de „slăbiciunea“ dolarului, marii investitori plasează capitalul în bunuri precum aurul şi petrolul, punând presiune pe preţul acestora. Aurul a atins la Londra un preţ aproape halucinant, de 1.030 de dolari pe uncie (1 uncie = circa 29 grame). De la începutul anului, preţul petrolului şi cel al aurului s-au apreciat cu 16, respectiv 23 de procente.

SEISME FINANCIARE

Când istoria se repetă

1929
– Anul celei mai grave crize financiare din istoria sistemelor economice moderne. Criza s-a terminat 10 ani mai târziu. Comerţul internaţional s-a degradat, veniturile şi profiturile la fel. Oraşele mari din întreaga lume au fost lovite violent. S-au oprit orice fel de construcţii şi de proiecte de reparaţii a infrastructurii.

1953
– După războiul din Coreea, inflaţia a crescut în SUA. Mai multe fonduri de investiţii au fost preluate de stat pentru a nu se prăbuşi.

1973 – Izbucneşte criza petrolului. Preţul barilului creşte de patru ori.

1980
– Revoluţia din Iran determină creşterea exagerată a preţului petrolului, astfel că multe sisteme energetice intră în faliment.

1990
– Producţia industrială şi comerţul scad la minime istorice. Antreprenorii se concentrează pe un nou domeniu – IT&C.

2001
– Ca urmare a atentatelor de la World Trade Center şi a unor scandaluri financiare are loc prăbuşirea la burse a companiilor care acţionau pe internet.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: