Evenimentul zilei a obținut, în exclusivitate, amendamentele PSD la Legile Justiției, care vor fi dezbătute azi în Comisia specială parlamentară, condusă de fostul ministru de resort, Florin Iordache. Printre modificări se numără înființarea în cadrul PÎCCJ a unei noi direcții care poate începe urmărirea penală, pentru infracțiuni de corupție, a judecătorilor și procurorilor, inclusiv a membrilor CSM și a magistraților militari

În proiectul de lege al PSD care modifică Legea privind organizarea judiciară, procurorul-șef al noii direcții este numit și revocat de Klaus Iohannis. În amendamentul depus de senatorul Șerban Nicolae, președintele României este scos din procedură, procurorul șef al noii direcții fiind numit și revocat de plenul CSM. Un alt amendament depus de social-democrat, la Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, spune că Iohannis nu poate refuza numirea în magistratură a procurorilor și judecătorilor, angajați pe bază de concurs.

Senatorul PSD mai propune introducerea unui nou alineat care prevede că „președintele României nu poate refuza numirea sau revocarea în/din funcțiile de conducere” a președintelui și vicepreședinților ÎCCJ. În inițiativele PSD care schimbă legile Justiției, procurorul general al României, șeful DNA, al DIICOT sunt numiți de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru procurori a CSM. În schimb, șeful statului e scos din procedura de revocare a șefilor Parchetelor, acest atribut revenind CSM.

FOTO: Președintele Klaus Iohannis a susținut că PSD vrea să politizeze justiția și a cerut coaliției PSD-ALDE să-și retragă proiectele din Parlament

Spectacolul cătușelor la TV, stopat

Șerban Nicolae introduce, printr-un amendament, un nou text în Legea privind organizarea judiciară: „În exercitarea funcției lor, procurorii trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, separația puterilor, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, trebuie respectate: prezumția de nevinovăție, dreptul la viața privată și la demnitate, dreptul la informare și libertatea presei, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, transparența, integritatea, eficacitatea și confidențialitatea investigațiilor.”

Magistrații, buni de plată

Noul pachet legislativ introduce obligativitatea ca statul român să recupereze de la magistrați prejudiciile plătite din bugetul public unor persoane fizice sau juridice în urma erorilor judiciare ale respectivilor procurori sau judecători. Potrivit proiectului, statul se va îndrepta cu o „acțiune în despăgubiri” spre magistratul care „cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”, iar termenul de prescripție a acțiunii în regres a statului împotriva judecătorului sau procurorului este de un an de la data achitării integrale a prejudiciului.

Abuzul în serviciu, redefinit

Comisia specială parlamentară mai trebuie să pună în acord Codurile Penale cu deciziile Curții Constituționale. Unul dintre puncte se referă la definiția infracțiunii de abuz în serviciu, în care CCR a spus că Parlamentul trebuie să introducă un prag valoric al prejudiciului, sub care fapta să nu mai fie penală. UDMR a propus un prag de 100.000 de lei, liderul Comisiei, Florin Iordache, a spus că există 16 variante, în timp ce Șerban Nicolae a pledat pentru o redefinire „mai clară” a acestei infracţiuni fără să fie nevoie, obligatoriu, de un prag al prejudiciului.

Stârpirea acoperiților

Candidații propuși pentru a fi membri CSM au obligația să prezinte Senatului „o declarație autentică că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații, precum şi cazierul judiciar”, conform unui amendament al lui Șerban Nicolae la Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii. Și Legea privind organizarea judiciară este amendată de senatorul PSD în așa fel încât un nou alineat prevede că: „Nu pot fi numiți ca ofițer sau agent de poliție judiciară, lucrători, chiar acoperiți, ai serviciilor de informații, lucrători sau colaboratori ai acestora.” Uniunea Națională a Judecătorilor din România merge mai departe și propune și ca „anterior numirii în funcție aceștia vor da o declarație autentică că nu fac și nu au făcut parte din serviciile de informații, și nu sunt sau au fost colaboratori sau informatori ai acestora”. Asociația Magistraților din România propune ca apartenența magistraților „ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politică” să conducă la eliberarea lor din funcție.