Multe culturi antice apreciau vâscul pentru proprietățile sale vindecătoare și simbolismul său romantic. Sărutul sub crenguțe de vâsc este o tradiție bine-cunoscută şi datează de mii de ani.
Se știa că grecii foloseau vâscul ca leac pentru aproape orice: crampe, tulburări ale splinei, balsam împotriva epilepsiei, ulcerelor și otrăvurilor. În mitologiile europene, vâscul este considerat o plantă încărcată de magie, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei. Semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, vâscul, căruia i se mai spune şi creanga de aur, este recunoscut acum drept simbol al Sărbătorilor de iarnă.
Cum a ajuns vâscul un simbol al iubirii
Vâscul era considerat o plantă sacră atât de norvegieni şi druizii celţi, cât şi de indienii nord-americani. Atârnat deasupra uşii, vâscul aduce noroc în casă, bunăstare şi fericire. Vâscul îşi menţine prospeţimea verde şi în timpul iernii, rezistând la ger şi întuneric. Vechii germani credeau că această plantă provine direct din cer.
Potrivit unei tradiţii mult răspândite, cei care se sărută sub o ramură de vâsc vor avea bucurie şi fericire. Celţii au fost cei care au iniţiat un adevărat cult al acestei plante pe care o considerau de esenţă divină. În viziunea lor, cel mai preţios vâsc era cel crescut pe stejar - îl numeau lacrima stejarului şi însoţeau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase.
Druizii, preoţii celţi înveşmântaţi în alb, tăiau vâscul numai cu o seceră de aur, şi-l înveleau apoi cu grijă într-o mantie albă. Cu acel prilej se adunau ofrande şi se jertfeau doi tauri albi, înălţându-se rugi către zeii atotputernici, pentru a fi îndepărtate duhurile rele, potrivit volumului 'Cartea de Crăciun de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.
Balder, fiul zeiţei norvegiene Frigga, ar fi fost ucis de o săgeată din vâsc
Un alt capitol celebru din folclorul vâscului provine din mitologia nordică. După cum spune povestea, când fiul zeului Odin, Baldur, a fost profețit că va muri, mama sa Frigga, zeița iubirii, a mers la toate animalele și plantele lumii pentru a obţine un jurământ că nu-i vor face rău.
Dar Frigga a neglijat să se consulte cu vâscul modest, așa că zeul intrigator Loki a făcut o săgeată din plantă pentru a-l ucide pe de altfel invincibilul Baldur. Potrivit unei versiuni a mitului, zeii au reușit să-l învie pe Baldur din morți. Încântat, Frigga a declarat apoi vâscul un simbol al iubirii și a jurat că îi va săruta pe toți cei care au trecut pe sub el. Lacrimile albe ale zeiţei l-au readus la viaţă, iar ea a binecuvântat planta.
În alte legende medievale se spune că vâscul era atât de mult venerat, încât dacă doi duşmani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc, ei încetau imediat duşmănia şi se împăcau spre cinstirea vâscului, a cărui putere magică o recunoşteau astfel.
Sărutul sub vâsc de Sărbători
Sărutul sub vâsc este asociat pentru prima oară cu festivităţile organizate de greci cu ocazia Saturnaliilor, iar, mai târziu, cu tradiţiile primitive legate de căsătorie. Acest obicei îşi avea originile în mai multe credinţe.
Una dintre acestea era aceea că vâscul era un leac pentru fertilitate. De Crăciun, fiecare fată care stătea sub coroniţa de vâsc nu putea refuza sărutul. Acesta putea însemna iubire, prietenie sau noroc. Dacă fata rămânea nesărutată, avea ghinion în dragoste în anul următor şi nu se căsătorea.
Obiceiul mai spunea că de fiecare dată când un bărbat săruta o fată, trebuia să rupă şi una dintre bobiţele albe ale vâscului. După ce toate bobiţele au fost rupte, nimeni nu se mai săruta sub coroniţa de vâsc. Chiar dacă semnificaţia strămoşilor a fost uitată, obiceiul sărutului sub vâsc este păstrat în multe ţări. Dacă un cuplu îndrăgostit se săruta sub vâsc înseamnă că vor avea o relaţie lungă şi fericită. În Franţa, acest obicei se practică în ziua de Anul Nou.
Ca parte a obiceiului timpuriu, bărbaților li se permitea să fure un sărut de la orice femeie prinsă în picioare sub vâsc, iar refuzul era privit ca ghinion. Încă o altă tradiție spune că e bine să se smulgă o boabă din vâsc, scrie history.com.