Legenda minotaurului, studiată de arheologii lumii. Războiul era ADN-ul civilizației minoice

Minoicii sunt probabil cei mai renumiți pentru mitul Minotaurului, jumătate om, jumătate de taur, care trăia în centrul unui labirint de pe insula Creta.

În mitologia greacă, Minotaurul provine de la "Taurul lui Minos". În tratatul latin al lui Ovidiu, se spune despre Minotaur și despre puterile extraordinare pe care le avea.  Legenda ne spune că Minos i-a cerut zeului Poseidon un semn din care să rezulte că el este urmașul la tronul Cretei, și nu fratele mai mic, iar de aici începe ”povestea Minotaurului”.

Revenind la zilele noastre, istoria civilizației minoice , care locuia în Insula Creta este înca insuficient cunoscută de către istorici, care caută orice urmă pentru a face lumină în ceea ce privește una dintre cele mai vechi populații ale lumii.

Apariția civilizației minoice este încă învăluită în mister. Cercetătorii ne spun că această civilizația care a trăit în Grecia antică a avut parte de lungi etape de dezvoltare socială și militară, după care dispariții bruște. De fiecare dată, civilizația minoică și-a refăcut orașele sau principalele temple, lovite de cataclisme naturale.

De exemplu, palatul din Cnossos datează din perioada 4000-2800 i.Hr., când au fost cele mai vechi urme de civilizatie, o societate neolitică, înapoiată atât tehnic cât și cultural.

La apogeul civilizației între anii 1600-1500 î.Hr, când a reînceput perioada de înflorire și prosperitate, marile palate sunt reconstruite într-un stil arhitectonic nou și prin metode foarte avansate pentru acea vreme, dar sunt distruse iarăși de o catastrofa naturală prin anul 1500 i.Hr., redresarea fiind mult mai rapidă.

Cretanii, un popor de războinici

Vechiul popor din Creta, a fost cunoscut pentru sutele de războaie pe care le-a dus în delungul istoriei sale. Specialiștii spun că principala trăsătură a societății minoice - a fost războiul.

Istoririi vorbeste despre faptul că ideologiile războiului au pătruns în toate domeniile vieții cotidiene, religie, artă, industrie, politică și comerț.

Creta este cea mai mare insulă din Grecia și locul a mii de ani de civilizație, inclusiv a civilizației minoice, care au dominat în timpul epocii bronzului, între aproximativ 2700 î.Hr. și 1420 î.Hr. Istoricii spun că sfârșitul acestei civilizații s-ar fi datorat exploziei vulcanului Thera, care, pe baza dovezilor geologice, pare să fi avut loc în perioada respectivă.

Artefactele minoice au fost descoperite pentru prima dată în urmă cu un secol. La acel moment, arheologii au zugrăvit o imagine a unei civilizații pașnice în care războiul a jucat un rol minor. Cu toate astea, știința modernă contrazice această teorie și afirmă că insula Creta era locul unde trăia o societate complexă care se afla în apropierea unei puteri majore cum era Egiptul antic, iar de aici nevoia de apărare și de război erau la ordinea zilei.

Război sau pace?

De exemplu, arme precum pumnalele și săbiile apar în sanctuarele, mormintele și reședințele minoice descoperite de arheologi. Sporturile de luptă erau populare printre bărbați, inclusiv boxul, vânătoarea, tirul cu arcul și săriturile cu tauri, un fel de rodeo antic.

Scenele de vânătoare prezentau adesea oameni cu scuturi și căști, îmbrăcămintea fiind mai potrivită identității unui războinic decât a unui vânător. Sigiliile și vasele de piatră conservate prezintă pumnalele, sulițele și spadasinii. Imaginile cu topoarele cu două capete și căștile cu colț de mistreț sunt, de asemenea, frecvente în arta cretană. Hieroglifele includ arcul, săgețile, sulițele și pumnalele.