Cadrele didactice care nu au studii superioare, dar se află de ani buni la catedră, nu vor mai trebui să se ducă la şcoală pentru a-şi putea păstra postul, prevede noul act normativ.
Dascălii cu vechime în învăţământ care nu au studii superioare nu mai sunt obligaţi să urmeze o facultate pentru a rămâne la catedră, pentru că li se vor recunoaşte experienţa şi cursurile de specializare absolvite pe parcurs. Aşa este prevăzut în forma finală a noii legi a educaţiei pe care guvernul şi-a asumat, ieri, răspunderea. Decizie întâmpinată însă de PSD şi PNL cu ameninţarea depunerii unei noi moţiuni de cenzură.
Directorii pot avea culoare politică
Pe de altă parte, forma finală a noii legi aduce şi alte noutăţi precum cea legată de structura consiliului de administraţie al şcolilor, care va fi format din cel puţin şapte persoane: trei profesori, inclusiv directorul unităţii, doi părinţi, un reprezentant al primăriei şi unul al consiliului local.
Prin urmare, dascălii nu vor avea ultimul cuvânt. "Vor putea însă să ia o decizie dacă se vor întruni două treimi dintre membrii consiliului, deci nu pot face nimic unul fără celălalt", a explicat Oana Badea, secretar de stat în Ministerul Educaţiei.
Cât priveşte interdicţia ca directorii de unităţi de învăţământ să fie membri de partid, aceasta nu se mai regăseşte în ultima formă a actului normativ. În lege e specificat însă că dascălii pot avea carnet de membru, dar nu pot ocupa şi o funcţie de conducere.
"Nici nu puteau să-i oblige să nu fie membri de partid, pentru că acesta e un drept constituţional, ar fi fost absurd", e de părere Aurel Cornea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. În plus, actul normativ le dă universităţilor posibilitatea să aleagă forma de numire a rectorului: prin scrutin universal sau după model corporatist, adică fie prin vot, fie pe baza unui proiect de management.
SPERANŢE
Ore mai puţine, profesori mai bine instruiţi, şcoală de calitate
Celelalte prevederi ale noii legi au rămas aproape neatinse.
- Religia rămâne disciplină obligatorie în şcoli, elevii din rândul minorităţilor vor învăţa limba română după programe special elaborate pentru ei, iar profesorii au la dispoziţie 25% din timpul orelor pentru aprofundarea materiei sau alte activităţi.
- Totodată, ca să fie pregătiţi pentru examenele de mai târziu, de la clasa a IX-a şi de la liceu, Tehnologia informaţiei va fi disciplină opţională pentru elevii claselor I-IV şi obligatorie pentru cei de gimnaziu.
- Grupa pregătitoare devine şi ea obligatorie şi va fi inclusă în ciclul primar; la fiecare doi ani, elevilor le vor fi testate competenţele, iar admiterea la liceu se va face pe baza portofoliului elevilor. Instituţiile de învăţământ care doresc pot organiza însă admitere.
- În plus, o lovitură puternică le este dată studenţilor care îşi cumpărau de pe "piaţa neagră" lucrări de diplomă, pentru că vor fi sancţionaţi, la fel ca şi profesorii lor coordonatori.
Recomandările noastre
