Curtea Constituțională a motivat de ce nu a fost de acord cu instaurarea unei legi de tipul ”Big Brother”, prin care toți românii ar fi urmat să fie monitorizați de serviciile secrete.
Judecătorii de la CCR au votat în unanimitate decizia prin care Ordonanța de Urgență a Guvernului 62/2019 a fost declarată neconstituțională. Această ordonanță a fost emisă imediat după crimele de la Caracal și se referă la obligativitatea celor care cumpără cartele prepay să prezinte buletinul de identitate în momentul achiziției cartelei sau a reîncărcării acesteia.
În 2019, una dintre victimele lui Dincă a reușit să sune la 112 și să solicite ajutorul polițiștilor, dar aceștia nu au reușit să intervină la timp, deoarece nu a putut localiza cu precizie locația apelului, care a fost efectuat de pe o cartelă prepay.
La momentul respectiv, spun judecătorii de la CCR, Guvernul PSD nu a motivat care este situația extraordinară și urgentă, pentru care a fost nevoie pentru emiterea unei ordonanțe de urgență. Cu privire la acest aspect, CCR a stabilit că: ”Un astfel de motiv, indiferent cum este exprimat, nu poate constitui o situație extraordinara care să necesite adoptarea unei ordonante de urgenta. Utilizarea tehnologiei informatiilor in sistemul national pentru apeluri de urgenta, cu consecinta evaluarii randamentului pe care aceasta il confera in stabilirea datelor necesare identificarii apelantului sau a pozitionarii lui, precum si identificarea unor solutii de eficientizare a acestui randament nu pot fi calificate drept reglementare a carei adoptare se impune in regim de urgenta, intrucat ele nu se fundamenteaza pe existenta unei situatii extraordinare”.
Mai mult, pe tema achizițiilor cartelelor prepay, doar cu buletinul, CCR s-a mai exprimat și în 2019, când a stabilit că legea este una neconstituțională. Pe acest argument, acum, Curtea Constituțională spune că nedefinirea clară a acestei proceduri, poate aduce atingere gravă intereselor românilor, care pot fi urmăriți mult mai ușor de serviciile secrete.
”Ingerinta statului in exercitarea drepturilor fundamentale protejate constituțional referitoare la viata intima, familiala si privata, la secretul corespondentei, precum si libertatea de exprimare, desi prevazuta de lege, nu a fost formulata clar, riguros si exhaustiv pentru a oferi incredere cetatenilor, caracterul strict necesar intr-o societate democratica nu a fost pe deplin justificat, iar proportionalitatea masurii nu a fost asigurata prin reglementarea unor garantii corespunzatoare”, se mai arată în motivare.
Recomandările noastre
