Angajaţii companiilor de Internet primesc puterea îngrozitoare de a decide cine şi despre ce are dreptul să vorbească pe reţele sociale.
Pe 1 octombrie a intrat în vigoare în Germania o lege care conferă Statului puterea de a cenzura reţelele sociale. Statul german, la rândul său, deleagă către conducerile Facebook, Twitter, YouTube, Flikr, Tumblr sau Vimeo dreptul de a-şi cenzura utilizatorii.
Reţelele sociale au obligaţia de a elimina sau bloca orice „infracţiune penală” online, care ţine de calomnie, defăimare sau incitare la ură. Ele trebuie să ia măsuri în maximum 24 de ore de la primirea plângerii din partea unui utilizator – atenţie! fie că plângerea este sau NU justificată.
Pentru cazurile complexe, reţelele sociale au un termen de „rezolvare” de 7 zile.
În caz de nerespectare a legii, guvernul federal poate aplica amenzi de până la 50 de milioane de euro.
Această cenzură a statului pune libertatea de expresie în mâinile companiilor private, care vor fi tentate să facă exces de zel pentru a evita orice motiv de amendă zdrobitoare.
Salariaţii reţelelor sociale au devenit agenţii unei Poliţii a Gândirii, constată Gatestone Institute. Statul german le-a dat puterea să interpreteze tot ce ţine de subiectele politice şi sociale: doar ei vor decide de acum cine şi despre ce are dreptul să vorbească.
Libertatea de expresie devine în aceste condiţii un basm. Poate că asta s-a urmărit de la început, comentează Gatestone.
În acelaşi timp, un tribunal din München l-a condamnat pe ziaristul Michael Stürzenberger la şase luni de închisoare cu suspendare pentru că a postat pe Facebook o fotografie document istoric cu Marele Muftiu al Ierusalimului, Haj Amin Al-Husseini, strângându-şi mâna cu un înalt demnitar nazist, la Berlin, în 1941.
Procurorul l-a acuzat pe Stürzenberger „incitare la ură la adresa Islamului” şi de „denigrare a Islamului”.
Instanţa l-a condamnat pe Stürzenberger pentru „difuzare de propagandă a organizaţiilor anticonstituţionale”.
Deşi admiraţia reciprocă între Al-Husseini şi Al III-lea Reich este un fapt istoric indiscutabil, tribunalele germane au început să rescrie Istoria.
Germania nu şi-a ascuns intenţia ca UE să adopte noua sa lege de control şi cenzură a reţelelor sociale pentru toate ţările membre.
Uniunea Europeană a instituit deja un Cod de „bună conduită”, accetat de coloşii Internetului pentru reţelele lor sociale.
Comisarul UE pentru Justiţie, Vera Jurova, declara la sfârşitul lui septembrie că, dacă acest Cod benevol nu va da rezultatele scontate, va recurge adoptarea unei legi obligatorii.
Jurova a ţinut totuşi să precizeze că noul Cod funcţionează „relativ” bine: Facebook a eliminat 66,5% din mesajele incitatoare la ură despre care a fost informat între decembrie 2016 şi mai 2017.
Twitter a eliminat 37,4%, din acest fel de mesaje, iar YouTube 66%.
Deşi Bruxelles-ul se declară foarte preocupat de aşa-zisul „hate-speech” (incitarea la ură), Parlamentul European nu a ezitat să invite un terorist arab condamnat. Este vorba de Leila Khaled, membră a Frontului Popular de Eliberare a Palestinei, pentru a ţine la sfârşitul lui septembrie o conferinţă despre „Rolul femeilor în rezistenţa populară palestiniană”.
Leila Khaled a fost arestată de agenţii de securitate israelieni în 1970: avea asupra ei două grenade cu care voia să deturneze un zbor al companiei israeliene El Al de la Amsterdam, împreună cu un complice, care a fost ucis de agenţi.
În 1969, ea reuşise să deturneze un avion la Damasc, unde doi pasageri israelieni au fost ţinuţi ostatici trei luni, până au fost schimbaţi cu mai mulţi prizonieri de război sirieni.
Premierul britanic Theresa May a declarat şi ea că va cere marilor companii de Internet să elimine conţinutul extremist:
„Industria trebuie să meargă mai departe şi mai repede cu automatizarea detectării şi eliminării conţinutului terorist online... Nu doar teroriştii trebuie înfrânţi, ci şi ideologiile extremiste care îi incită să treacă la acţiune. Aceste ideologii propovăduiesc ura, seamănă dezbinarea şi minează umanitatea noastră comună. Trebuie deci să fim mult mai puternici pentru a identifica aceste ideologii şi a le învinge.”
În realitate, singura ideologie care a provocat acte teroriste în ultimii ani a fost islamismul. Or, ministrul de Interne britanic, Amber Rudd, a refuzat în septembrie să interzică aripa politică a Hezbollah.
Iar Ebrahim Bham, predicatorul sud-african islamist, fost traducător al consilierului juridic principal al Talibanilor, a primit autorizaţia de a intra în Marea Britanie în iulie, anul acesta, cu ocazia „Palestine Expo”, o uriaşă manifestaţie anti-evreiască ţinută la Londra. Bham a afirmat că evreii şi creştinii sunt „agenţii lui Satan”.
În schimb, ziaristului Robert Spencer, una dintre cele mai vehemente voci împotriva Jihadului, i s-a interzis intrarea în Marea Britanie, pentru că ar fi făcut afirmaţii „islamofobe”.