Afaceri dubioase şi servicii secrete se împletesc ca o pânză de păianjen în jurul fostului premier tehnocrat. Dovezile sunt la vedere, pe internet.

O încrengătură de oameni din vechile structuri îşi bagă copiii la vîrful politicii, prin PLUS şi USR. Nu sunt vinovaţi de păcatele părinţilor, dar beneficiază la momentul potrivit de susţinere pentru a ajunge în poziţii cheie. Vor putea să spună nu când li se va cere serviciul în sens invers?

Dragoş Pîslaru, asociatul lui Dăianu Dragoş

Pîslaru a înfiinţat în 2006 firma de consultanţă GEA Strategy and Consulting SA, cu şapte asociaţi, dintre care singurul cu notorietate era Daniel Dăianu. „SC GEA Strategy & Consulting SA a avut, la momentul înființării, în 2006, şapte asociaţi: Daniel Dăianu, Florin Vasile Câţu, Valentin Cojanu, Laurian Lungu, Bianca Adriana Păuna, Dragoş Nicolae Pîslaru, Liviu Voinea şi Asociaţia Grupul pentru Economie Aplicată, care fiinţează acasă la Dragoş Pîslaru”, aflam de la A3. Firma a avut numeroase contracte cu statul. Daniel Dăianu a fost ofiţer DIE. „Candidatul PNL la alegerile pentru Parlamenul European, fostul ofiţer Daniel Dăianu povesteşte în detaliu de ce şi cum a ajuns să lucreze pentru Departamentul de Informaţii Externe şi de ce a plecat trei ani mai târziu, în 1978. (...) Generalul Pacepa a declarat însă pentru Hotnews că ieşirea lui Dăianu din sistem îi ridică semne de întrebare: anii când eram la cârma DIE, aceasta a avut o regulă sacrosantă: DIE nu este o instituţie în care se intră la cerere şi se iese la cerere”, scria Hotnews. Ambii părinţi ai lui Dăianu au lucrat în securitatea comunistă. Potrivit Wikipedia, „el se trage dintr-o familie în care atât mama cât şi tatăl său au lucrat înainte de 1989 în Ministerul de Interne, la Departamentul Securităţii Statului”.

 

Adrian și Iulia Iordache, părinții PLUS

„În septembrie am decis să ne gândim la o alternativă şi colegi de-ai noştri, care împărtăşesc aceleaşi valori, aceleaşi principii, oameni anonimi dar care au vrut să dea o mână de ajutor, au depus o cerere de înregistrare a unui partid politic”, a declarat Dacian Cioloş. Formalităţile juridice au fost făcute de casa de avocatură Iordache şi Asociaţii, condusă de Alexandru Iordache. Cei trei membri fondatori lucrează la casa de avocatură. Printre ei Adrian Iordache, fiul lui Alexandru lordache, şi soţia sa, Iulia Iordache. Adrian Iordache a fost asociat cu Adrian Thiess, în perioada în care acesta era consilierul lui Sorin Oprescu.

„Secretarul general, până ieri, al partidului lui Dacian Cioloş, a devenit, în 3 mai 2006, asociatul vestitului om de afaceri Adrian Ragnar Thiess, în compania SC Eurostar Catering Express SRL, o societate care avea ca obiect de activitate iniţial publicitatea şi ulterior servicii de comerţ, primind chiar un contract de la CFR Călători”, lămurea lucrurile A3.

Alexandru Iordache este fost ofiţer de Securitate, implicat înainte de 1989 în poliţia politică. „Toţi fondatorii, aşa cum apar pe site-ul Tribunalului Bucureşti, sunt de la casa de avocatură Iordache and Partners, fondată in 1992 de Alexandru Iordache, personaj care mi-e cunoscut mie, lui Caius Dobrescu şi Sorin Matei drept „maiorul Alexandru” de la Securitate, coordonatorul anchetei penale la care am fost supuşi în vara anului 1988. (...) La ancheta din 1988, prietenii mei, Caius Dobrescu şi Sorin Matei, au fost bătuţi serios de anchetatori, conduşi de Alexandru Iordache, care se recomanda „maiorul Alexandru”, venit pentru această anchetă de la Bucureşti, şi de căpitanul Gheorghe Moldoveanu”, povestea Marius Oprea pentru podul.ro. Alexandru Iordache a fost implicat în afacerea Ţigareta.

„Alexandru Iordache, fostul şef al Serviciului Cercetări Penale din Securitatea Municipiului Bucureşti, a fost implicat în vaste acţiuni de contrabandă cu ţigări. În anul 2002 au fost prezente în presă, în mai multe rânduri, probe şi documente cu privire la mecanismele celei mai profitabile reţele de contrabandă cu ţigări, care a adus României un prejudiciu de 110.000.000 de dolari, reţea organizată de Bogdan Petrescu, informator al Serviciului Român de Informaţii, un tânăr de doar 21 de ani, în spatele căruia se afla însă creierul întregii afaceri, fostul meu anchetator de la Securitate, Alexandru Iordache. (...) Protejarea contrabandiştilor s-a făcut ani de-a rândul, iar creierul logistic, Alexandru Iordache, a fost reactivat în 2001 într-un post cheie din Ministerul de Interne, de-a dreapta generalului Toma Zaharia, făcând imposibilă orice cercetare pe dosar”, mai spunea Marius Oprea.

Două accidente

Adrian Iordache a fost ajutat de tatăl său să muşamalizeze un accident de circulaţie „Pe atunci, presa constănţeană relata că un oarecare Adrian Iordache, un şofer de 23 de ani posesor al unui jeep Mitsubishi cu numarul B-25-PAJ, a accidentat un polițist în misiune, pe motocicletă, în staţiunea Mamaia. (...) Iordache senior a intervenit prompt la autorităţile constănţene, care, din nu ştim ce motive, 1-au prezentat drept parlamentar. Era „doar” consilier personal al generalului Toma Zaharia din MAI” – podul.ro Iulia Iordache, vicepreşedinta PLUS la înfiinţare, este într-o situaţie similară cu a soţului său Adrian Iordache. „Înţeleg că doamna Iulia Iordache a rămas vicepreşedintă. Soţia demisionarului. Nu s-a anunţat şi demisia soţiei domnului Iordache Junior. Ori şi dânsa se află cumva într-o situaţie la indigo. Din informaţiile mele, nu e confirmată ce e drept, ea este fiica lui Constantin Dogaru, care şi el a fost ofiţer de securitate, şi ca lucrurile să meargă şi mai departe, Iulia Dogaru a avut un accident de maşină în 2002, în oraş, un accident destul de serios. Accidentul s-a soldat cu vătămarea serioasă a celorlalţi protagonişti şi la fel ca în cazul lui Alexandru Iordache, Constantin Dogaru a intervenit cu sume serioase despăgubind victimele. (...) La fel întâlnim între soţ şi soţie o asemănare izbitoare. Constantin Dogaru ca şi Alexandru Iordache este posesorul unei frumoase averi care nu poate fi justificată doar prin salariu. S-a vorbit în Severin de comisioanele încasate de el ca director la Electrica Mehedinţi, apoi Hidroelectrica, adică a luat bani din comisioane pe contracte supraevaluate”, mai dezvăluia Marius Oprea.

 

Radu Mihai Mihail - STS

 

Când senatorul USR Radu Mihai Mihail solicita demiterea guvernului Tudose, partenerul său de afaceri, fostul ofițer STS Robert Rucăreanu se angaja consilierul premierului Mihai Tudose. „Premierul Mihai Tudose l-a luat recet consilier pe fostul ofițer STS Robert Rucăreanu. Soția lui Robert Rucăreanu lucrează și ea la STS (UM 0620). Rucăreanu susține în declarația de avere că l-a împrumutat în 2016 pe un anume Radu Mihai Mihail cu 50.000 de euro. (…) În declarația de avere, useristul recunoaște o datorie către Rucăreanu, dar numai de 40.000 de euro”, scria flux24.ro

 

Cristian Ghinea şi Dan Barna, bani pentru SRI

 

La momentul la care Cristian Ghinea era ministrul fondurilor europene, iar Dan Bama secretar de stat în minister, a fost acordată o finanţare europeană suspectă pentru SRI de 25,5 milioane de euro.

„Proiectul de la Ministerul Fondurilor era dedicat SRI, deşi acesta nu era nici măcar eligibil? Ce ne spun faptele. Simpla analiză a faptelor arată că întreaga linie de finanţare s-a dus la un candidat dinainte pregătit, care a luat tot potul, deşi nu era eligibil, arătând cum funcţionează alocarea fondurilor europene la noi. Sunt şanse mari ca proiectul SRI, care nici măcar nu este de e-guvernare, să nu fie rambursat”, informa romaniacurata.ro. Ghidul Solicitantului a fost pus în dezbatere publică doar 5 zile (1 — 6 iunie 2016). Apelul de proiecte a fost deschis în 9 iunie 2016 la ora 9 dimineaţa, iar în 9 iunie 2016, la ora 16, SRI încărcase deja aplicaţia.

„Nu am niciun dubiu că SRI ştia dinainte de acest apel şi ce anume trebuie să conţină cererea de finanţare, precum şi cum arătau acestea dinainte de a fi făcute publice toate documentele apelului. Doar simpla administrare în MySMIS a unei aplicaţii cu toată documentaţia pregătită durează câteva ore, dezvoltarea şi pregătirea anexelor, a documentelor semnate, a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, obţinerea aprobărilor pe linie ierarhică, toate acestea necesită de la o lună la câteva luni de pregătire” – romaniacurata.ro. Motivul flagrant de nelegalitate este că apelul s-a lansat în 9 iunie 2016, deşi Ordinul 282/2016 privind aprobarea Ghidului solicitantului s-a publicat în Monitorul Oficial abia în 27 iulie 2016, constata Flux 24. Până în 27 iulie 2016 SRI organizase deja şi licitația pe SEAP. O sesizare la OLAF a fost făcută de 5 ONG-uri.

 

Claudiu Năsui, cu Motorola în spate

 

Claudiu Năsui este fiul lui Dorel Năsui şi nepotul de frate al lui Simion Năsui (Dorel Năsui şi Simion Năsui sunt fraţi), ambii implicaţi în Afacerea Motorola, alături de Victor Atanasie Stănculescu. „Fratele său, Dorel Năsui, este cel care aduce în România afacerea Motorola. Ce ascunde biografia lui Dorel? Devine membru al Partidului Comunist în 1978, la vârsta de 22 de ani, în anul doi de facultate. Lucrează ca inginer la IEMI Bucureşti, unde îl cunoaşte pe Afedulis Ion. În anul 1986 părăseşte lagărul comunist din România (fuge din ţară), stabilindu-se în SUA, unde devine salariat al firmei Motorola Inc. Chicago şi, ulterior, vicepreşedinte al firmei de intermediari American International Radio Inc. Chicago. Lucru ciudat pentru acele timpuri, asupra lui Năsui Simion nu s-a luat nicio măsură, când fratele lui a fugit din România comunistă, şi nici asupra cumnatei, Georgiana Năsui, angajata unei întreprinderi de comerţ exterior”, nota asapteadimensiune.ro.

Prin tergiversarea anchetei, în 2002 s-a prescris termenul pentru condamnarea inculpaţilor din Afacerea Motorola. „Generalul Victor Atanasie Stănculescu, fost ministru al apărării, a scăpat ieri de condamnare pentru implicare în afacerea Motorola. Alături de acesta au mai scăpat de puşcărie alţi 9 inculpaţi — Petre Sinescu, fost director IPO Tulcea, Ştefan Simion Năsui, director Ageximco, Ion Afedulis, director Alfa Bit, col. (r) Ştefan Gheorghe, col. (r) Emil Vlădoiu, lt. col. (r) Marian Badea, gen. (r) Gheorge Anton — între timp decedat -, gen. (r) Neculai Matei şi fostul ministru al agriculturii Ioan Tipu (decedat), şi asta pentru că judecarea cauzei s-a tergiversat într-atât încât a intervenit prescripţia răspunderii penale”, am citat din Adevărul. Toţi inculpaţii din afacerea Motorola se regrupează la firma fraţilor Năsui. „După încheierea afacerii Motorola, pe toţi inculpaţii, cu excepţia lui Victor Atanasie Stănculescu, îi regăsim la firma SC Radiotel SRL, cu acţionari majoritari fraţii Năsui. Capitalul social 131.500 USD, depus de Dorel Năsui ca parte americană, iar ceilalţi, partea romană, participă cu 8.460.000 lei. Sediul firmei era acasă la col. Gheorghe Stefan”, ne lămurește tot asapteadimensiune.ro.

 

Cătălin Drulă, un produs Felix Telekom

 

Cătălin Drulă este fiul lui Gheorghe Drulă. Începând din 1995, acesta este numărul doi în firma Felix Telekom, secondându-1 pe Traian Mihu. Până în 2015, Traian Mihu era director general, iar Gheorghe Drulă director adjunct, după 2015 Traian Mihu este administrator, iar Gheorghe Drulă consilierul administratorului. „Firma Felix Telekom controlată de generalul SIE în rezervă Teodor Ilieş a fost înfiinţată în 1 aprilie 1992. Printre membrii fondatori s-a numărat Bancorex — 20%, Felix Computers — 20%, Teleconstrucţia SA — 20%, Telrad Telecommunication & Electronic Industries din Israel — 20% şi Terra SA — 20%. Ultima dintre firme este întreprinderea prin intermediul căreia Securitatea făcea tranzacţiile cu armament, spune Digi. 

(...) În timpul lui Ceauşescu, Ilieş a fost unul dintre ofiţerii CIE implicaţi în operaţiunile AVS (aport valutar special). Una dintre acoperirile lui Ilieş a fost aceea de diplomat în Elveţia. Acum generalul Ilieş face şi consultanţă pentru firmele de armament. Managerul companiei Felix Telekom se numeşte Traian Mihu. Până la Revoluţie a fost directorul tehnic al ICE Felix — întreprindere de comerţ exterior, care producea calculatoare. Acesta apare şi el în nişte combinaţii foarte interesante legate de firmele acoperite ale Securităţii din Elveţia. (...) Cofondator al Felix Telekom este şi Gheorghe Florin Caspruf (prin Terra SA). Acesta a deţinut compania SC Forte Company SRL care apare în dosarul Microsoft. În aceasta firmă acţionar apărea la acea vreme şi administratorul de azi al firmei lui Ilieş, Traian Mihu”, dezvăluia Flux 24. Firma Felix Telekom este abonată la contracte cu statul.

„Doar luna trecută, Felix Telekom SRL, firma patronată de generalul în rezervă Teodor Ilieş, a primit fără licitaţie un contract de 3,7 milioane de lei pentru mentenanţa reţelei naţionale de educaţie. Fostul general SIE a venit cu o ofertă de preţ de cinci ori mai mică decât valoarea estimată de autoritatea contractantă. Firma acestuia a primit în ultimii ani peste 200 de contracte cu statul, în valoare totală de peste 60 de milioane de euro” - Antena 3.

 

Dosarul Microsoft-EADS

 

Gheorghe Drulă apare în declarația unui martor la DNA, în dosarul Microsoft-EADS printre cei care l-au mituit pe Claudiu Florică. „Totuși, fac o excepție de la regula surselor deschise, dat fiind faptul că informațiile sunt de o magnitudine incredibilă. Vă ofer spre lectură spovedania unui martor DNA care i-a nominalizat pe mituitori și corupți, așa cum rezultă dintr-un document oficial purtând ștampila DNA și primit de un realizator tv, care mi-a permis să-l fotocopiez! Martorul DNA vorbește despre înalți funcționari de stat și personaje din anturajul intim al acestora, conform paginilor 44-45 (…) Alte persoane implicate în traficul de influență și dare de mită pentru încheierea acestui contract, dar care nu aveau legătură directă cu Claudiu Florică: (…) Gheorghe Drulă- director Felix Telekom”, relata ziarul Puterea.

În aceeași direcție, „La DNA există o listă cu nume impresionante și cifre amețitoare. Cei mai importanți lideri PSD, în frunte cu Adrian Năstase, sunt menționați în declarația ”martorului amenințat” Gabriel Marin, persoană cu identitate protejată, dată la DNA în 23 iunie 2014. (…) Prezentăm fragmente din declarația martorului amenințat Gabriel Marin, o variantă detaliată a acesteia fiind atașată de finalul articolului (…) Alte persoane implicate în traficul de influență și dare de mită pentru încheierea acestui contract, dar care nu aveau legătură directă cu Claudiu Florică: (…) Gheorghe Drulă- director Felix Telekom”, completa luju.ro. Cătălin Drulă era consilier al premierului Cioloș când firma Felix Telekom la care tatăl său Gheorghe Drulă era numărul 2 urmărea să primească o licitație de la CNADNR. Cătălin Drulă minte spunând că tatăl său este simplu angajat la Felix Telekom. „Ion Slubschi: De ce protejați grupul infracțional, dovedit în Raportul Corpului de Control al MT (Ministerul Transporturilor- n. red.)? Cum să fii cercetat de DNA și să fii numit/reconfirmat în funcție? Ați reformat Compania menținând sau chiar promovând persoane știute de toată lumea cu ce ilegalități se ocupă. Toți membrii din comisia cu monitarizarea activității de aici, unde se află Felix Telekom poll-position, sunt menținuți. (…) Cătălin Drulă: Eu nu sunt domnule director la CNADNR sau ministru al transporturilor. Toate deciziile le aparțin lor. Eu încerc să ajut proiectele domeniului și proiectele cu ce pot de aici. Nu veți fi primul care reproduceți acuzații absolut nefondate. Tata se pensionează, e simplu angajat, nu ar avea nici un avantaj personal dacă s-ar câștiga contractul acela de firma la care lucrează (Felix Telekom- n. red.), nu a fost implicat în licitație, eu nu am nicio legătură” – antena 3.ro.

 

George Marussi, nepotul ilegalistului

 

George Marussi este nepotul lui Gheorghe Marussi. „George Marussi, candidatul USR Prahova la funcția de parlamentar, ocupă prima poziție pe lista partidului la Senat, însă puțini știu că trecutul acestuia este păstrat undeva în arhivele fostei Securități. Bunicul acestuia, Gheorghe Marussi, apare în inventarul Comitetului Central al Partidului Comunist Român având calitatea de ilegalist. Fost membru în Colegiul Central de Partid, Gheorghe Marussi (nume de inventar Marnosi, Marusi Brutus Ion) se numără printre activiștii fostei Securități, fiind unul dintre membrii Marii Adunări Naționale și aliat al forțelor rusești” – phonline.ro. Gheorghe Marussi nu a fost un simplu membru al Partidului Comunist. A fost secretar al Marii Adunări Naționale la momentul adoptării Constituției din 1952. Marea Adunare Națională a votat constituția la ședința din data de 24 septembrie 1952, cu unanimitate de 324 voturi, situație certificată de secretarii Marii Adunări Naționale Marussi Gheorghe și Belea Miron. Gheorghe Marussi a fost și primar al Ploieștiului între 1963 și 1966.