Legătura dintre ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ şi amoniac

O concentraţie mare de amoniac în troposfera terestră a fost detectată , deasupra Indiei şi Chinei, ţări care trec în ultimii ani prin perioade de boom economic şi demografic.

Concentraţia de amoniac detectată de o echipă de oameni de ştiinţă din SUA, Germania şi Mexic este concentrat în special la nivelul superior al troposferei. Amoniacul (NH3) provine probabil de la fermele de animale şi de la acţiunile de fertilizare ale terenurilor agricole din aceste două ţări, conform unui material publicat în ultimul număr al revistei Atmospheric Chemistry and Physics, informează Live Science. Plantele au nevoie de amoniac pentru a creşte, însă un nivel prea ridicat al acestui gaz poate afecta mediul şi sănătatea. În mod surprinzător însă, conform studiului, prezenţa acestui gaz în atmosferă poate avea şi un efect benefic: amoniacul stimulează procesul de formare a norilor şi poate astfel să acţioneze ca un veritabil agent de răcire, compensând parţial efectul încălzirii globale rezultate în urma poluării cu gaze cu efect de seră. De acum înainte, conform studiului, modelele computerizate privind evoluţia schimbărilor climatice vor ţine cont şi de prezenţa amoniacului în atmosferă.

Troposfera, stratul inferior al atmosferei, se ridică până la altitudinea de 20 de kilometri deasupra nivelului mării şi reprezintă până la 80% din atmosfera terestră, fiind în acelaşi timp şi locul în care se produc fenomenele meteorologice.

Cercetătorii au constat existenţa amoniacului în atmosferă la altitudini cuprinse între 12 şi 15 kilometri, deasupra Asiei, în perioada musonică. În această regiune, deasupra părţii de nord a Indiei şi respectiv în sud-estul Chinei, au identificat o concentraţie de amoniac de 33 pptv (33 molecule de amoniac la un trilion de molecule de aer).

Descoperă companiile și oamenii valoroși din sistemul sanitar din România în Capital Top 100 Performeri din Sănătate, ediția 2024! Acum la chioșcuri și pe edituradecarte.ro

Temperaturi atipice în următoarele patru săptămâni. O iarnă cum n-a mai fost de mult

Interesant este şi faptul că, în cadrul aceluiaşi studiu, nu au mai fost identificate niveluri similare ale concentraţiei de amoniac în afara sezonului ploios şi nici în alte regiuni ale globului.

Amoniacul poate acţiona ca un aerosol, particule microscopice aflate în suspensie în aer, care deseori au funcţia de "seminţe" ale norilor - în jurul unor astfel de particule formându-se picături de apă. Aerosolii sunt cele mai mici particule despre care se ştie că îndeplinesc un rol în procesul de formare a norilor. De asemenea, aerosolii par să influenţeze proprietăţile norilor existenţi, modificându-le, spre exemplu, modul în care reflectă şi absorb lumina solară.

Concluziile acestui studiu indică că, pe lângă poluarea ecosistemelor locale, amoniacul provenit din procese agricole, în concentraţii ridicate, poate declanşa formarea norilor şi poate modifica proprietăţile norilor existenţi. Printr-o întorsătură norocoasă, poluarea cu amoniac pare să acţioneze împotriva încălzirii globale. Acumularea de aerosoli în troposferă are un efect de răcire, norii rezultaţi reflectând energia solară.