Experiența alegerilor din 2014 a fost traumatizantă pentru mulți. În primul rând pentru cei din tabăra lui Victor Ponta. Pentru că după primul tur de scrutin aveau un avans important în fața lui Klaus Iohannis. Era 40,44 la 30,37 după numărarea tuturor voturilor, inclusiv cele din diaspora. Care avusese în turul întâi o pondere mică, de sub 2 la sută. 

Chiar și sub aspectul voturilor numărate bob cu bob, lucrurile stăteau liniștitor pentru PSD: 3.837.000 de voturi, față de 2. 881.000 ale candidatului PNL. 

Îmi amintesc că în noaptea alegerilor prezidențiale, turul întâi, eram în studioul Realității TV și urmăream amuzat zbaterea și disperarea lui Rareș Bogdan. Atunci, ca și acum, era un suporter declarat al lui Klaus Iohannis. Rezultatele îl dăduseră și pe el peste cap. Nu-i venea să creadă că Victor Ponta fusese atât de votat. 

Rareș Bogdan însă în aceea seară a intuit potențialul unui eveniment tip “Lebăda Neagră”. Îmi permit o paranteză pentru cei care nu știu despre ce este vorba: “Construcția acestei metafore a pornit de la faptul că, într-o vreme, oamenii de știință cunoașteau doar existența lebedelor albe. Iar când o lebădă neagră a fost totuși descoperită în Australia, s-a acceptat ideea fragilității cunoașterii empirice, chiar dacă mereu ne vom lovi de ambiția științifică de a măsura incertitudinea sau, mai curând, de specialiștii din științele sociale care operează având falsa convingere că instrumentele lor ar fi în stare să măsoare incertitudinea”, se explică într-o încercare de prezentare a cărții lui Nassim Taleb. 

“Lebăda Neagră” exista în 2014, așa că turul doi al alegerilor prezidențiale avea să arate cu totul altfel. Klaus Iohannis îl zdrobea pe Victor Ponta, 6,3 milioane de români îl făceau președintele țării. Un milion de voturi în spatele său, Victor Ponta consemna o înfrângere umilitoare, cele 10 procente fiind catalogate în literatura de marketing politic ca “landslide victory”. În traducere liberă, o alunecare de teren care mătură tot. 

Ce s-a schimbat atunci? 

Între cele două tururi de scrutin a apărut problema votului din străinătate. Tipic românesc, aglomerația ca la carne pe vremea lui Ceaușescu, a generat un val de nemulțumire profundă. Stimulată de tabăra anti-Ponta, promovată intens pe rețelele sociale, revolta a zeci de mii de oameni a primit un răspuns debil din partea Guvernului. Care a iritat și mai mult.

Comsemnarea seacă a evenimentelor din 2014 tip Wikipedia sună așa: 

Biroul Electoral Central a anunțat că deschiderea de noi secții de votare în diaspora este atât legală, cât și recomandată. Anunțul a fost făcut printr-un comunicat de presă și nu printr-o hotărâre juridică, ceea ce a permis guvernului să spună că nu există bază legală pentru deschiderea de noi secții de votare în străinătate. 

Ministrul Titus Corlățean a ignorat comunicatul de presă al BEC și și-a depus demisia pe data de 10 noiembrie pe motiv că el nu dorește să încalce legea.

Transformându-și propria demisie într-un atac politic la adresa șefului statului și a contracandidatului prim-ministrului în turul al doilea: „Nu accept să încalc legea, ca MAE să fie forțat să încalce legea pe considerente de interese politice, electorale, ale domnilor Băsescu și Iohannis. Și nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înființării de noi secții de votare în străinătate”.

Tot pe 10 noiembrie premierul Ponta a trimis șefului statului decretul de numire a lui Teodor Meleșcanu, candidat la prezidențiale în turul întâi și susținător al său în turul al doilea, în funcția de ministru de externe. 

Președintele Băsescu a semnat în aceași zi decretul de numire, motivând că nu vrea să lase în aer problema deschiderii de noi secții de vot în diaspora. Teodor Meleșcanu a depus jurământul în aceeași zi. Cu toate acestea, la 14 noiembrie 2014, Meleșcanu a declarat că „nu MAE organizează alegerile din diaspora, ci BEC, alături de Biroul Electoral pentru Străinătate”.

Istoria ascunsă a acelor vremuri spune că Liviu Dragnea a fost cel care s-a opus deschiderii mai multor secții de vot în străinătate. În acele vremuri era extrem de apropiat de Florian Coldea și Vasile Dâncu, juca tenis cu șeful SRI, o mângâia pe ghips pe Laura Codruța Kovesi, deci putem presupune că sfatul său a avut o sursă de inspirație din zona menționată. 

Oricum, indiferent de sursa de inspirație, Victor Ponta avea să piardă alegerile prezidențiale din cauza acestui moment. În condițiile în care s-au prezentat cu 2 milioane de alegători mai mulți decât în turul întâi, votul a sancționat modul șmecheresc în care s-a încercat rezolvarea unei probleme reale. Votul din diaspora a fost nesemnificativ ca număr, undeva la 377.000 de voturi, dar extrem de important ca impact. 

La distanță de 5 ani, cineva încearcă să reediteze momentul. Ca să-l salveze pe unul din contracandidații lui Klaus Iohannis. Cu toate că s-au luat măsuri suplimentare, greu de egalat în vreun alt stat european, vot de trei zile, vot prin corespondență, începe conturarea unei atmosfere similare. 

 Am citit ușor suprins declarația dată la Mediafax de președintele Autorității Electorale Permanentă: “Nu sunt mulţumit de votul prin corespondenţă. Am spus de foarte multe ori, votul prin corespondenţă credeam că are un succes, a fost un eşec indiferent de cât de mult am informat noi cetăţenii, indiferent de câte deplasări am făcut acolo în străinătate în a informa cetăţenii, 41.000 de cereri nu sunt mulţumitoare. La acest moment deja 17.000 de voturi s-au întors, suntem într-un proces continuu, dar nu este satisfăcător. Cred că dacă s-ar fi introdus şi s-ar introduce şi pentru ţară şi în străinătate cetăţenii ar fi mai implicaţi să voteze prin corespondenţă”, a spus Constantin Buică.

Vor fi probleme, se intreabă curios reporterul Mediafax. Răspunsul este stupefiant: “De ce cred că da? Pentru că se anunţă o prezenţă ridicată la votare, aşa cum am văzut inclusiv unul dintre partide, care susţine un candidat a spus astăzi că vor fi în jur de 350.000-800.000 de alegători în străinătate şi nu ştim dacă marea parte a alegătorilor va fi vineri sau sâmbătă, dar eu cred că va fi duminică”, a explicat preşedintele AEP.

Cu alte cuvinte se vrea din nou buluceală, cozi, nervi, strigăte de revoltă. Numai că de această dată miza este mult mai mică. Activiștii USR speră că vor crea masa critică necesară pentru a o depăși pe Viorica Dăncilă, iar Dan Barna să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale. 

Numai că de această dată “Lebăda Neagră” nu va mai trece pe la Roma, Londra, sau Paris. Ea va apărea, dar va fi undeva în țară. Sondajul IMAS ne-a dat ceva indicii, dar despre acestea vom vorbi într-un viitor editorial. Mai ales că-l implică pe Marele Frate de la Răsărit.

Te-ar putea interesa și: