Soluţia preconizată este de a creşte contribuţia statelor membre şi, pe de altă parte, tăieri în politicile tradiţionale ale UE.
12 miliarde de euro pe an începând cu 2021 este gaura lăsată de plecarea Regatului Unit şi complică şi mai mult negocierile între cei 27 pe viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene. Pentru a rezolva această problemă a viitorului cadru financiar multianual (CFP, 2021-2027), Comisia Juncker făcuse o propunere din mai 2018, înainte de a predea ştafeta noii echipe a Ursulei von der Leyen.
Dosarul este de acum în mâinile preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, care a convocat un summit extraordinar pentru a încerca să-i pună de acord pe cei 27. Această reuniune a summitului "va începe" joi, 20 februarie, şi ar urma să aibă prelungiri. Regatul Unit este un "contributor net" la bugetul european, adică dă mai mulţi bani decât primeşte. Potrivit calculelor Comisiei, pierderea de 12 miliarde de euro în 2021 se va ridica la 84 de miliarde în 7 ani.
Care e soluţia?
Soluţia preconizată de fostul comisar pentru buget Gunther Oettinger este pe de o parte de a creşte contribuţia statelor membre şi, pe de altă parte, să se facă tăieri în politicile tradiţionale ale UE (coeziune, agricultură) pentru a finanţa un buget mai "modern", cu noi priorităţi (mediu, securitate, migraţie, apărare). Deocamdată, discuţia bate pasul pe loc în ciuda numeroaselor contacte ale lui Charles Michel cu capitalele.
Comisia vrea pe de altă parte să profite de Brexit pentru a renunţa la "excepţii". Introduse de Regatul Unit în 1984 ("I want my money back", spunea Margaret Thatcher), ele se aplică unui număr de cinci ţări, printre cele mai bogate din Uniune: Germania, Danemarca, Olanda, Austria şi Suedia.
"Cei mai bogaţi plătesc sume mai puţin ridicate în procente din PIB-ul lor pe locuitor", deplânge situaţia executivul european, care propune o suprimare treptată în cinci ani. Nu mai puţin de 18 state membre estimează şi ele că Brexit este "o oportunitate unică pentru a reforma şi moderniza" resursele CFP.
Germania susţine că va trebui "să dea o participaţie mult mai mare" după Brexit, "chiar cu 1%", a mai amintit ministrul Michael Roth într-o recentă reuniune la Bruxelles. (Traducere RADOR)