Statele membre au căzut de acord, în iulie, pe o îndatorare comună pentru a finanţa planurile de relansare naţionale. Obiectivul: 2% mai mult la PIB până în 2024 şi 2 milioane de noi locuri de muncă în UE.
În Franţa, 40% din planul de relansare (40 de miliarde din 100 de miliarde de euro) va fi finanţat prin acest mare împrumut european. S-a decis că Comisia Europeană va împrumuta 672,5 miliarde de euro pe 30 de ani, că ea va superviza planurile naţionale pentru a le orienta spre obiectivele comune fixate de cei 27, anume tranziţia digitală (20% din fonduri) şi lupta împotriva încălzirii climatice (37% din fonduri).
Concret, statele membre vor remite Comisiei von der Leyen planurile lor de relansare naţională începând de la 15 octombrie. Comisia este dotată cu o task force pentru a gestiona acest "dialog". Franţuzoaica Céline Gauer conduce această task force din 16 august de pe lângă secretariatul general al Comisiei. Au fost constituite echipe pe ţări.
Pentru Franţa: să se simplifice impozitarea
Comisia va evalua deci planurile naţionale stat cu stat. Dialogul a început deja. Recomandările Comisiei în cadrul semestrului european pentru anii 2019 şi 2020 vor servi drept "puncte de plecare", se arată la Bruxelles. Nu se vor adăuga noi recomandări în 2021.
Fiecărui stat i se sugerează reforme cu ocazia supervizării bugetare de către Comisie, care analizează, în fiecare an, programele economice ale statelor membre. De exemplu, în 2019, Franţei i s-a recomandat "să-şi simplifice sistemul de impozitare". Impozitele pe producţie erau încă prea mari, reprezentând 3,1% din PIB în 2016, deci mai mult decât în Italia (1,4%), în Spania (1%) şi în Germania (0,4%). Ceea ce dăunează competitivităţii din industria prelucrătoare.
Să se termine cu "strecurătorile termice"
Legea Pact (de sprijinire a creşterii) a fost considerată încă insuficientă, fiind vorba despre pragurile pentru întreprinderi. "Pragurile rămase sunt mai largi şi mai costisitoare de depăşit", nota Comisia. Ea sublinia şi "lipsa de concurenţă" în sectorul serviciilor în special datorată unor bariere la intrare. Aceste obstacole contribuie la costuri ridicate în imobiliar, restaurante, servicii juridice şi contabile.
Dacă Franţa are rezultate bune în materie de politică energetică şi incidenţă climatică, ea trebuie să poată profita de un plan de relansare ca să astupe o lacună: vechimea parcului imobiliar, care numără 7 - 8 milioane de "strecurători termice" (adică circa 20% din numărul total de locuinţe). Parcul imobiliar al întreprinderilor este şi el întârziat faţă de media europeană. Realizarea căii ferate Lyon-Torino nu se află, a priori, în acest pact de relansare. Mai întâi pentru că UE a rezervat deja fonduri care vor acoperi 40% din secţiunea transfrontalieră. Poate că anvelopa financiară a mecanismului de interconectare în Europa ar putea fi solicitată din nou. Se studiază.
Banii europeni vor fi plătiţi în vara 2021
În orice caz, dialogul între Comisie şi fiecare stat membru se va întinde până la sfârşitul anului, în aşa fel încât la 1 ianaurie planurile naţionale vor fi prezentate formal de către state. Comisia îşi rezervă apoi două luni să redacteze o evaluare şi să transmită un aviz Consiliului European (şefii de stat şi de guvern). Consiliul, cu majoritate calificată, va aproba în sfârşit planurile naţionale. ”O procedură de frână de urgenţă".
Comisia va putea deci împrumuta banii necesari pe pieţele financiare începând din mai 2021 şi primele plăţi vor ajunge în statele membre în vara 2021. S-a convenit de asemenea că din 672 de miliarde consacrate relansării, 312,5 miliarde vor fi distribuite sub formă de subvenţii şi 360 de euro sub formă de împrumuturi cu dobânzi avantajoase.
Să se evite frauda
Statele membre s-au pus de acord să plătească 70% din fonduri pe baza situaţiei economice a statelor înregistrată până în 2020. Ultimele 30% vor fi plătite ţinând cont de impactul crizei sanitare asupra economiilor europene în 2020 şi 2021.
Controlul bunei utilizări a fondurilor este indispensabil pentru a nu distruge încrederea. De aceea, se prevede că statele membre, prezentându-şi planurile naţionale de relansare, să facă de asemenea cunoscute dispozitivele de control pe care intenţiomează să le implementeze pentru a evita frauda, conflictele de interese sau corupţia. Comisia nu va ezita să ceară îmbunătăţiri sau să lanseze propriul audit prin intermediul OLAF (Oficiul European de Lupta Antifraudă). Curtea de conturi va fi de asemenea parte din proces, ca şi Parlamentul European.
În momentul celei de-a doua plăţi a fondurilor, Comisia va cere statelor elemente care să dovedească realizările duse la bun sfârşit după prima plată. Ar fi păcat să se finanţeze infrastructuri care nu se vor finaliza niciodată din auza unor intermediari corupţi. Reţelele mafiote din est, din sud şi din alte părţi sunt la pândă pentru o mană care ar pica din cer...(Rador)