Șeful statului american a calificat din nou drept „dezastruos” acordul privind nuclearul iranian. Această ripostă îi deranjează pe ceilalți semnatari ai acordului din 2015.
După eșecul unui proiect american de rezoluție urmărind să prelungească pe termen nelimitat embargoul pe arme care vizează Teheranul, Washingtonul s-a declarat gata să-și folosească ultimul atu printr-un procedeu controversat care produce consternarea neputincioasă a marii majorități a statelor membre.
DonaldTrump a anunțat miercuri,19 august, că Statele Unite vor activa o procedura controversată la Organizația Națiunilor Unite (ONU) pentru a restabili toate sancțiunile internaționale contra Iranului “suspendate până acum”.
“Astăzi i-am cerut secretarului de stat, Mike Pompeo, să notifice Consiliul de Securitate al ONU”, a precizat președintele american. Departamentul de stat a adăugat că Mike Pompeo merge joi și vineri la New York pentru acest lucru. Această procedură presupune să se activeze ‘snapback’.
Acest mecanism permite Statelor Unite să se prevaleze de participarea lor inițială la acordul privind nuclearul iranian încheiat între Teheran și marile puteri în 2015, pentru a obține o reimpunere automată a tuturor sancţiunilor preexistente.
Deși dl Trump a decis să iasă din acest acord în 2018, acest demers rămâne posibil din cauza redactării hazardate a rezoluției 2.231 care, acum cinci ani, consacra această mare reușită diplomatică a epocii Obama.
Se invocă statutul de „participant”
Guvernul lui intenționează astfel să invoce statutul de „participant” la acest acord nuclear din care totuși a ieșit, denunțându-i caracterul insuficient și lipsurile. Rezoluția Consiliului de Securitate din 2015 care aprobă acordul a bătut în cuie, într-adevăr, „participanții”, printre care Statele Unite, și nu a fost amendată după ieșirea lor din acord.
Or, potrivit acestei rezoluții, statele „participante” au posibilitatea să denunțe unilateral o „nerespectare notabilă” a „angajamentelor” sale de către un alt semnatar, o procedura inedită care trebuie să permită, în termen de 30 de zile, o restabilire sau „snapback” a sancțiunilor internaționale împotriva Teheranului care au fost ridicate în schimbul promisiunii sale în domeniul atomic.
Și aceasta, fără ca ceilalți, ca Moscova sau Beijing, să aibă posibilitatea să se opună prin veto.
Donald Trump a restabilit și chiar a înăsprit sancțiunile americane în speranța de a face regimul iranian să cedeze și să obțină un „acord mai bun”. Dar acum vrea să impună întregii comunități internaționale să facă la fel și momentul ales trebuie să-i permită să clameze victoria la Adunarea Generală a ONU de la sfârșitul lui septembrie.
Subtilitatea care constă în a se declara „participant” într-un acord căruia i-ai trântit ușa cu zgomot nu reușește totuși, inclusiv pe lângă aliații europeni ai Washingtonului, care încearcă să salveze textul pe care îl consideră în continuare indispensabil pentru a evita existența unui Iran nuclear.
„Nu considerăm că Statele Unite sunt îndreptățite juridic să activeze snapback-ul”, spune o sursă diplomatică franceză, care avertizează că stratagema se va lovi de refuzul cvasi-totalității membrilor Consiliului de Securitate.
Voința de a restabili sancțiunile internaționale
Miliardarul republican a calificat din nou drept „dezastruos” textul care trebuie să împiedice Teheranul să se doteze cu bomba atomică, estimând că este vorba de „produsul eșecului politicii externe” a predecesorului lui, Barack Obama, și a vicepreședintelui său Joe Biden, cu care se va confruntă în noiembrie în cursa pentru Casa Albă.
Potrivit administrației Trump, ridicarea sancțiunilor decisă în 2015 în schimbul unor angajamente iraniene în materie nucleară a permis Republicii islamice să acumuleze zeci de mii de dolari pentru a răspândi „haos, sânge și teroare” în Orientul Mijlociu și peste tot în lume.
„În prima lună de după victoria mea în alegeri, Iranul va veni să ne ceară un acord foarte repede, deoarece nu se descurcă prea bine”, a dat asigurări Donald Trump într-o conferință de presă.
Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR