Budapesta şi Varşovia au blocat prin veto mecanismul care permite ca ţările Uniunii acuzate că nu respectă statul de drept să fie private de fonduri europene
Budapesta şi Varşovia au blocat luni, 16 noiembrie, bugetul UE şi marele plan de relansare aprobat cu greu de cei 27 în iulie, creând o criză în cadrul Uniunii Europene în plin al doilea val al pandemiei de Covid-19.
La reuniunea ambasadorilor ţărilor UE, Ungaria şi Polonia şi-au exercitat dreptul de veto împotriva acestui pachet pentru a se opune instituirii unui mecanism care să permită să fie private de fonduri europene ţările acuzate că nu respectă statul de drept (independenţa justiţiei, respectarea drepturilor fundamentale), au arătat surse europene.
"Ungaria s-a opus prin veto, aşa cum avertizase prim-ministrul (Viktor) Orban, deoarece nu putem susţine proiectul în forma sa actuală legând criteriul statului de drept de deciziile bugetare, este contrar concluziilor summitului din iulie", a confirmat pe Twitter Zoltan Kovacs, purtător de cuvânt al guvernului ungar.
Eurodeputaţii şi statele membre ale UE căzuseră de acord la începutul lunii noiembrie asupra acestui mecanism de condiţionalitate, o premieră pentru bugetul UE. Acest acord, la care s-a ajuns după negocieri dure, a deschis calea spre un compromis pe întreg bugetul multianual (2021-2027) pe care se sprijină planul de relansare. Ambasadorul german pe lângă UE, Michael Clauss, a cărui ţară exercită preşedinţia semestrială a UE, a deplâns acest blocaj. "Am pierdut deja mult timp, confruntaţi cu al doilea val al pandemiei şi cu gravele daune economice create", a recţionat el.
"Să se continue consultările"
"Este crucial ca pachetul întreg să fie adoptat repede, altfel UE se va confrunta cu o criză gravă", a continuat diplomatul, făcând apel "urgent la cei care nu au fost în stare să se alăture consensului european, aproape atins astăzi, să dea dovadă de voinţa necesară pentru un compromis". "Ne vom continua consultările intense cu toate părţile implicate", a spus el.
Manfred Weber, liderul PPE (dreapta), principalul grup din Parlamentul European, a apreciat că este "iresponsabil" să lipseşti Europa întreagă de finanţare în plină criză. "Statul de drept nu se referă la o ţară, Est sau Vest. El e neutru şi se aplică tuturor. Daca respecţi statul de drept, nu ai de ce te teme", a declarat el pe Twitter. Şefii de guvern ungar, Viktor Orban, şi polonez, Mateusz Morawiecki, aflaţi în colimatorul Bruxelles-ului pentru reformele lor acuzate că subminează statul de drept, au adresat o scrisoare liderilor UE pentru a contesta mecanismul prevăzut.
Criteriul statului de drept "nu este decât un pretext (...), e vorba de o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii", a denunţat luni dimineaţa ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, care aparţine aripii dure a guvernului.
"Consecinţe politice"
Trebuia ca ambasadorii celor 27 reuniţi luni după-amiaza să se pronunţe pe două chestiuni care necesită unanimitate: aprobarea bugetului multianual şi o decizie care permite UE să-şi sporească resursele pentru a se împrumuta ca să finanţeze planul de relansare. Pe această a doua decizie, "ambasadorii UE nu au întrunit majoritatea necesară (...) din cauza rezervelor exprimate de două state membre", a arătat pe Twitter Sebastian Fischer, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei germane a UE.
Mecanismul care leagă plata fondurilor europene de respectarea valorilor democratice a fost aprobat fără probleme, pentru aceasta fiind suficientă majoritatea calificată. "Dacă blocajul persistă, vor fi consecinţe politice pentru Ungaria şi Polonia, chiar dacă nu putem să le dăm afară din UE", a reacţionat un diplomat european. El a estimat că "nu se pune problema" să se renegocieze mecanismul de condiţionalitate. Un punct de vedere exprimat şi de preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, săptămâna trecută. "Pentru moment, Ungaria nu dă semne de deschidere", a continuat această sursă, care aşteaptă să "vadă dacă Polonia urmează această direcţie".
Şefii de stat şi de guvern europeni au căzut de acord în iulie, după un summit maraton de patru zile şi patru nopţi, asupra unui plan de relansare calificat drept "istoric" pentru a face faţă crizei Covid. În valoare de 750 de miliarde de euro, el este legat de un buget multianual (2021-2027) de peste 1000 de miliarde de euro. După eşecul de luni, căutarea unei soluţii va fi discutată la o reuniune a miniştrilor afacerilor europene marţi, cu doua zile înaintea summitului consacrat oficial luptei contra pandemiei.
Traducere: Gabriela Sîrbu/gsarbu/cciulu