Anunțul a fost făcut, la o întâlnire cu importante companii şi firme japoneze interesate sa colaboreze la laserul de la Măgurele, de directorul ELI-România, profesorul Nicolae Zamfir, transmite Radio România Actualităţi. Aproape 100 de firme si companii din întreaga lume se afla în dialog și sunt interesate să colaboreze la proiectul care este încă în etapa de construcție.

Cladirea specială care va adăposti laserul, construită pe un sistem care o protejează împotriva vibrațiilor, a fost finalizată, la fel și testele la care a fost supusă.

Deja a fost adusa aparatura experimentală, iar toate componentele laserului intră  în faza de montaj. Este începutul testelor şi experimentelor care vor duce la puterea maxima prevazută pentru cel mai puternic laser din lume.

"Ground breaking" este folosit în lumea cercetării pentru a descrie situaţii aflate la limita realităţii cunoscute de oamenii de ştiinţă, descoperiri cu un impact major la nivelul cercetării ştiinţifice. Denumit pe scurt "laserul de la Măgurele", echipamentul este mult mai complex decât relevă simpla descriere folosită pentru publicul larg.

În realitate, "Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics" este format din două componente: prima este formată din două lasere de mare putere (două braţe a câte 10 petawaţi fiecare, 10 petawaţi însemnând 10% din puterea Soarelui), şi un generator de radiaţii gamma cu caracteristici performante, unice în lume, a explicat directorul proiectului, academicianul şi profesorul Nicolae Zamfir. Cele două componente sunt de o mare complexitate, iar pentru montarea lor, care se aseamănă cu asamblarea unei staţii spaţiale, spune profesorul Zamfir, a fost necesară construirea unui complex întreg de cercetare pe platforma de la Măgurele.

Cercetătorii îşi propun să găsească soluţii şi răspunsuri pentru o serie de probleme pe care încă nu le ştim sau nu le putem încă rezolva. Spre exemplu, o aplicaţie care ar putea rezulta din experimentele făcute la Măgurele este o metodă revoluţionară pentru tratarea cancerului, acolo unde nu se mai poate interveni chirurgical. Alte aplicaţii ar fi simularea radiaţiei cosmice pentru a vedea cum se comportă materialele din care sunt făcute staţiile spaţiale sau navetele spaţiale pentru o călătorie de lungă durată cum ar fi o viitoare misiune spre Marte.

De asemenea, cercetătorii îşi propun să găsească răspunsuri la probleme de fizică teoretică, cum ar fi distribuţia elementelor în Univers. Nu în ultimul rând, la ELI-NP s-ar putea accelera particulele cu ajutorul laserului, metodă care ar putea putea înlocui pe viitor tehnologia folosită acum la CERN, adică marile acceleratoare de particule care au nişte costuri de construcţie şi operare astronomice.

 

Te-ar putea interesa și: