În orașul de frontieră Tijuana s-au înregistrat ciocniri violente între localnici și membrii caravanei de hondurieni. Tijuanezii strigă „Primero Mexico”, slogan inspirat de „America First” a lui Trump. Numărul imigranților masați la frontiera cu SUA crește de la o zi la alta. Confruntarea cu forțele armate americane pare din ce în ce mai aproape.
Cel puțin 3.200 de emigranți din Honduras se află blocați la frontiera dintre Mexic și Statele Unite. Toți doresc să se înregistreze ca solicitanți de azil. Însă autoritățile sunt depășite de numărul lor uriaș: la punctul de frontieră El Chaparral din Tijuana se completează zilnic doar câteva zeci de dosare. Vineri, de pildă, s-au completat doar treizeci, scrie AFP. „Va dura luni de zile”, declară resemnat un voluntar care lucrează pentru Institutul Național al Migrației din Mexic.
Munca nu-i tentează
În timpul acesta, agențiile de presă și marele ziare deplâng la unison soarta emigranților cărora satrapul Trump refuză să le deschidă frontiera și să-i primească, după ce au străbătut 4.300 de kilometri pe jos, cu camioanele sau cu autobuzele, ajutați de numeroase ONG-uri internaționale.
Guvernul mexican le-a oferit emigranților care obțin permis legal de ședere mii de locuri de muncă în „maquiladoras”, unități de manufactură în regim de „loan”, dar aceștia, în cvasi-totalitatea lor, au respins oferta.
Marea escrocherie
Donald Trump a ridicat pe Twitter o întrebare care ar trebui să-i pună pe mulți pe gânduri: „Nu este ironic că o caravană mărșăluiește către frontiera noastră pentru a cere azil de la Statele Unite, deoarece le este frică să trăiască în țara lor, dar fâlfâie cu mândrie drapelul lor național? Este posibil? Da, pentru că totul este o MARE ESCROCHERIE, iar contribuabilul american plătește pentru asta!”.
Localnicii acuză mizeria „musafirilor”
Nevoiți să trăiască alături de cele câteva mii de imigranți, cetățenii din Tijuana manifestă sentimente mai puțin cosmopolite decât presa internațională care le dă sfaturi. Duminică, localnicii au organizat o mișcare de protest cerând alungarea celor 3.200 de hondurieni care locuiesc într-un adăpost încropit în interiorul unei baze sportive, pe fondul informațiilor că numărul acestora va ajunge în curând la 10.000, scrie The Guardian.
Protestatarii, adunați în fața statuii conducătorului aztec Cuauhtemoc, la circa un kilometru și jumătate distanță de frontieră, au fluturat steaguri mexicane și au cântat imnul național al Mexicului, după care au scandat „Afară! Afară!”. Ei i-au acuzat pe imigranți că produc mizerie, sunt nerecunoscători și reprezintă un pericol pentru Tijuana. Localnicii au acuzat și modul în care caravana cu hondurieni și-a croit calea prin Mexic, afirmând că este vorba de o „invazie”. Ei s-au arătat îngrijorați că taxele pe care le plătesc vor fi cheltuite cu îngrijirea imigranților.
„Nu îi vrem în Tijuana”, au scandat protestatarii, care purtau pancarte pe care scria „Primero Mexico” („Mexicul întâi”), derivată din lozinca lui Trump „America First”. O parte dintre manifestanți au încercat să pătrundă în adăpost și, în ciuda opoziției forțelor de ordine, s-au înregistrat violențe între localnici și imigranți.
Ceva mai încolo de locul protestului, mai puțin de zece tijuanezi își manifestau sprijinul față de imigranți.
Evident, presa mondială, care nu ratează nici o ocazie să-i aplice o lovitură lui Donald Trump, a tratat protestele drept „rasiste” și „xenofobe”.
Orașul sufocat
Primarul din Tijuana, Juan Manuel Gastelum, a numit sosirea imigranților o „avalanșă” careia orașul este prea puțin pregătit să-i facă față, socotind că cele câteva mii de hondurieni vor sta în orașul cu 1,3 milioane de locuitori timp de cel puțin șase luni, până la completarea solicitărilor de azil. Nu se știe ce se va întâmpla cu cei - foarte mulți - care vor fi respinși. Gastelum a făcut apel la guvernul federal mexican pentru mai multe ajutoare, astfel încât să facă față fluxului care crește de la o zi la alta.
Ministerul mexican de Interne a anunțat sâmbătă că guvernul va expedia pe calea aerului hrană și pături.
Municipalitatea din Tijuana au transformat un complex sportiv din oraș în adăpost, pentru a-i împiedica pe imigranți să aibă acces în spațiile publice. Adăposturile private ale orașului au o capacitate totală de 700 de locuri. Complexul municipal poate primi maximum 3.000 de persoane. Ceea ce înseamnă că în curând capacitatea de cazare din Tijuana va fi depășită. Deja, în oraș au apărut corturi cu imigranți dormind pe stradă.
În Honduras, criminalitate ca în SUA
Alden Rivera, ambasadorul Hondurasului în Mexic, a declarat pentru Associated Press că în jur de 1.800 dintre concetățenii săi, plecați inițial cu caravana pe 13 octombrie, s-au întors în țară. „Dorim să se întoarcă în Honduras”, a spus Rivera. Imigranții susțin că fug din țară din cauza vieții foarte periculoase. Hondurasul are o rată a criminalității de 43 la 100.000 de locuitori, comparabilă cu cea din orașe americane precum New Orleans sau Detroit. Un alt motiv invocat de imigranți pentru a-și motiva plecarea din țara natală este situația economică precară: venitul lunar pe cap de locuitor se situează în jurul a 120 de dolari.
Solicitările de azil au explodat
În ultimii cinci ani, numărul solicitărilor de azil de la frontiera Statelor Unite cu Mexicul a crescut cu 2.000% și mai puțin de 10% dintre ele sunt acceptate. Administrația Trump a înăsprit de altfel pe 1 noiembrie condițiile de acordare a statutului de refugiat, persoanelor care se află clandestin pe teritoriul SUA refuzându-li-se azilul. „Sistemul nostru de azil se prăbușește sub un număr prea mare de cereri nejustificate provenind de la străini, ceea ce cântărește în mod excesiv asupra mijloacelor noastre, împiedicându-ne să acordăm cu rapiditate azil celor care merită cu adevărat”, a declarat Kirstjen Nielsen, secretara americană pentru Securitate Internă.
Armata este gata să tragă
Donald Trump a anunțat la începutul lunii noiembrie desfășurarea unui număr suplimentar de 6.000 de militari americani la frontiera cu Mexicul, pentru a evita orice incursiune a imigranților pe teritoriul Statelor Unite. De asemenea, președintele a lăsat să se înțeleagă că ar putea permite armatei să deschidă focul împotriva imigranților, dacă situația o va cere: „Imigranții vor să arunce cu pietre înspre armata noastră; atunci armata noastră o să răspundă. Vom considera aceasta - și este ceea ce le-am spus și lor – ca și cum ar fi o armă.”