„Repornirea economiei a decurs bine, însă aceasta a fost cea mai ușoară parte a redresării. Economia intră acum într-o perioadă de tranziție dificilă - de la retragerea treptată a sprijinului guvernamental până la implementarea planului de relansare al UE - iar pe parcurs, multe lucruri ar putea merge prost".

Sylvain Broyer, economist-șef Emea la S&P Global Ratings, avertizează asupra riscurilor cu care ne confruntăm şi explică:

„Unul dintre riscuri constă în faptul că familiile nu-şi vor cheltui economiile acumulate în timpul lockdownurilor. Un alt risc este acela că guvernele pot decide să reintroducă blocaje generalizate. În ultimele două trimestre am observat că o lună de lockdown provoacă o pierdere de 3,8% din PIB pe parcursul întregului an. În plus, pierderile cauzate antreprizelor de un al doilea blocaj ar dura probabil mult mai mult timp pentru a inversa tendinţa comparativ cu primul, deoarece ar pune și mai multă presiune pe reziliența întreprinderilor mici și mijlocii. Nu există nicio îndoială că acest lucru ar declanșa o altă recesiune. Cu toate acestea, al doilea val de Covid-19 pare a fi diferit de primul, deoarece ar trebui să fie mult mai puțin letal și, în același timp, autoritățile par să fie în favoarea lockdownurilor țintite, care sunt mai puțin dăunătoare pentru economie".

Lumea se întreabă cine va beneficia mai mult de Planul de relansare.

„Solidaritatea UE este în multe privințe un element care schimbă cărțile de pe masă. Din punct de vedere politic, ar putea consolida aderarea cetățenilor UE la proiectul european. Următorul buget al UE ar putea duce de asemenea la un salt cuantic în ceea ce privește integrarea fiscală, desigur, dacă statele membre convin asupra oricărei forme de impozitare la nivel european. Din punct de vedere economic, planul de relansare ar putea contribui la reducerea decalajului Nord-Sud și Vest-Est între țările membre ale Uniunii. Având în vedere toate acțiunile de sprijin ale UE în ansamblu - subvențiile Next Generation EU, ajutoarele prevăzute de proiectul Sure, sprijinul oferit de Be sau MeS - ţările care vor beneficia, probabil, de cea mai mare parte a ajutoarelor vor fi Italia, Spania, Polonia, Portugalia, România și Grecia".

Un alt subiect de pe ordinea de zi priveşte regulile bugetului UE, indiferent dacă ne îndreptăm spre consolidarea fiscală sau către un deficit permanent mai mare.

"Acesta rămâne un semn de întrebare, însă deocamdată austeritatea bugetară nu este pe ordinea de zi. Relaxarea regulilor bugetare ale UE nu va fi inversată prematur și majoritatea guvernelor şi-au extins propriul sprijin fiscal cel puțin până la sfârșitul anului. Germania și Marea Britanie și-au redus chiar impozitul pe consum. Consolidarea bugetară nu este singura modalitate de a absorbi cantitatea uriașă de datorii lăsată de criza Covid-19. Ratele scăzute ale dobânzilor sunt un factor de sprijin. O alocare direcționată a fondurilor UE în favoarea investițiilor publice în infrastructura eco-sustenabilă și digitală și în capitalul uman ar putea contribui la creșterea productivității și la reducerea raportului datorie/PIB" - explică Broyer.

Dezbaterea despre inflație și deflație este deschisă, însă scenariul posibil nu este clar.

"Zona euro a intrat din nou în deflație în luna august, ca într-un fel de déjà-vu. Cu toate acestea, unii factori sugerează că inflația ar trebui să scadă la aproximativ 0,2% în acest an și să înceapă să crească mai târziu, deși nu cu mult. Din cauza cererii limitate și a problemelor de pe piața forței de muncă cauzate de criza Covid-19, pe de o parte, și a îmbătrânirii forței de muncă, pe de altă parte, ne așteptăm ca în următorii trei ani presiunile inflaționiste să rămână modeste".

După decizia Fed de a se concentra asupra inflației, BCE ar putea să meargă către același obiectiv.

„BCE poate învăța de la Fed atunci când vine vorba de inflație, nu de țintă. În loc să se concentreze asupra inflației medii, așa cum şi-a propus recent Fed, BCE trebuie doar să formalizeze simetria în jur de 2%, pentru a obține o mai mare flexibilitate. Acesta este, printre altele, ceea ce a propus Mario Draghi. În ceea ce privește mandatul, nu există niciun motiv pentru a schimba supremația stabilității prețurilor. Dacă BCE ar acorda o pondere mai mare mandatului său secundar, cred că sprijinirea politicilor de mediu ale UE are prioritate față de orice obiectiv direct de ocupare a forței de muncă".

 Rămâne problema Brexit

 "Există un risc semnificativ ca tratativele dintre UE și Marea Britanie să eșueze. Chiar și un acord comercial minim ar fi mai puțin dăunător pentru economia UE și pentru micile economii deschise apropiate Marii Britanii, decât un Brexit fără acord. Impactul unui „Brexit no deal” ar fi probabil mai puțin dăunător acum decât în urmă cu douăsprezece sau optsprezece luni”.

Interviu de Paola Jadeluca

Traducerea Cătălina Păunel