La CERONAV auditul făcut de Curtea de Conturi dezvăluie nereguli mari în timpul conducerii lui Ovidiu Cupșa. Auditul realizat pe perioada 2022-2023, perioadă în care CERONAV Constanța a fost condusă de către Ovidiu Cupșa relevă că aici domnea haosul care a dus la pagube în bugetul instituției.

Centrul Roman pentru Pregatirea si Perfectionarea Personalului din Transporturi Navale – CERONAV dateaza din 1976. S-a infiintat conform Ordinelor Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor nr. 1058 si 1096 sub denumirea de Centrul de Perfectionare al Lucratorilor din Marina Civila (CPLMC), cu scopul de a raspunde cerintelor de pregatire si perfectionare ale personalului din domeniul navigatiei maritime.

CERONAV a fost desemnat ca organism national de instruire in vederea perfectionarii navigatorilor ce servesc la bordul navelor maritime pentru atingerea nivelului minim de pregatire cerut de prevederile Conventiei Internationale privind standardele de pregatire a navigatorilor, brevetare/ atestare si efectuare a serviciului de cart (STCW 1978).

Astfel, CERONAV asigura pregatirea teoretica si practica a personalului maritim, fluvial, portuar si a personalului de la bordul platformelor petroliere in conformitate cu legislatia nationala in domeniu, reglementarile internationale si standardele de instruire stabilite de diversele organisme de acreditare/ recunoastere.

Raportul Curții de Conturi vorbește de contracte și devize umflate, lucrări de mântuială, sute de mii de lei pagubă în bugetul instituției, angajați care își decontau singuri bonuri de benzină fără documente justificative etc. Imaginea de ansamblu este aceea a unei instituții în care buna gestionare a banului era uitată subliniează și publicația dezvaluiri.ro.

Fostul dierctor al CERONAV, Cupșa este absolvent al Institutului de Marină Civilă din Constanța Facultatea Electromecanică Navală (1994) și al Universității Maritime Constanța, Facultatea Navigație și Transport Maritim (2000). De asemenea, acesta deține un doctorat în științe (2010).

La sfârșitul anului 2023 Ovidiu Cupșa a fost demis de la conducerea CERONAV de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. Acesta a spus ulterior, că demiterea sa a fost „o epurare politică”.

 

Experimentul Ceronav. Cheu de acostare inexistent

Una din neregulile sesizate în raportul Curții de Conturi, în posesia căruia am intrat, este legată de construirea unui cheu de acostare, în Galați. Antreprenorul – o firmă neautorizată în domeniul hidrotehnic – proiectează cheul fără a ține cont de amplasament și condițiile de mediu.

Odată ajuns la faza execuției, se constată că proiectantul a omis că acesta, așa cum este și normal, este amplasat pe malul Dunării, fluviu care ar obiceiul de a își modifica debitul. Proiectantul nu a prevăzut acest amănunt  care ar urma să facă pe viitor obiectivul inpracticabil.

În ciuda eforturilor de a drege busuiocul, proiectul și lucrarea au trebuit abandonate. Contractul a fost reziliat, iar Ceronav, în loc să aibă un cheu pe apa Dunării, a aruncat 150.000 de lei pe apa Sâmbetei.

Poate că cineva ar fi sesizat eroarea de proiectare dacă Ceronav nu ar fi angajat aceeași firmă și pentru studiul tehnic, și pentru proiect. Practic, firma în cauză s-a controlat singură și a ajuns la concluzia că proiectul este foarte bun!

În paralel, Ceronav a cheltuit sute de mii de lei și sute de ore de muncă pe proiectul cheiului, dar și pe obținerea a zeci de avize și aprobări, devenite inutile odată cu abandonarea proiectului.

La CERONAV, legea achizițiilor publice între ignorare și ignoranță

Conform legii din domeniul achizițiilor publice, una din cerințele de bază este calcularea valorii estimative a proiectului, înainte de lansarea procedurii de achiziție – cu scopul de a avea un etalon pe baza cărora să fie apreciate ofertele de preț și de a evita umflarea contractului. Veniți în control la Ceronav, inspectorii Curții de Conturi au descoperit cel puțin cinci obiective de investiții la care contractele de supervizare au fost încheiate pe sume completate din pix – fără estimarea anterioară a valorii, fără note de fundamentare, studii de piață, sau măcar cereri de oferte.

Un alt exemplu de ignorare a legislației este depășirea plafonului de 200.000 de lei pentru achiziții directe (peste această sumă, trebuie organizată licitație publică).  La Ceronav, în timpul lui Cupșa, instituția arunca cu banii plătiți de navigatori, peste și pe lângă orice regulă și lege:

Conform raportului Curții de Conturi, este vorba de o nouă lucrare de supervizare de șantier, contractată la o sumă colosală și cu multiple încălcări ale normelor – „Achiziția directă de servicii de supervizare și dirigenție de șantier pentru un obiectiv de investiții s-a realizat prin inițierea unui singur ofertant, alegându-se un criteriu neconform și fără a fi determinată o valoare estimată a achiziției directe înainte de efectuarea acesteia, deși valoarea acesteia depășește suma de 200.000 lei fără TVA”.

Contracte prelungite pe simple cereri. Justificarea cererii sau penalitatile de întârziere inexistente

Raportul consemnează nenumărate situații în care contractorii primesc de la Ceronav tot ce doresc, adesea fără justificare sau contrar prevederilor contractuale.

Astfel, unii constructori depășesc perioada de implementare a proiectelor și solicită prelungirea. Li se aprobă prompt, fără măcar să trebuiască să plătească penalități. În cazul unora, nici nu se poate – pentru că baza contractuală privind penalitățile lipsește din contract sau e deficitară. Acolo unde sunt prevăzute penalități, ele sunt sub norma legală. Și oricum, de cele mai multe ori, Ceronav nu se mai deranjează să le recupereze, arată raportul Curții de Conturi.

Într-un alt caz, contractorul unei lucrări ce trebuia să fie gata în trei luni cere prelungirea contractului cu șase luni. Solicitarea e cu schepsis – în aceeași perioadă se ajustează prețurile de referință, deci constructorul poate justifica astfel umflarea contractului. Cererea e aprobată, suma e umflată, iar perioada de execuție e lungită, deși, așa cum constată Curtea de Conturi „lipsește justificarea circumstanțelor care au dus la solicitarea prelungirii contractului”.

Ajustarea prețurilor pe baza Indicelui de Costuri în Construcții aplicată arbritrar

În două cazuri, constructorii invocă aceeași ajustare a Indicelui de Costuri în Construcții – dar completează din pix sume mai mari decât cele prevăzute de lege. La Ceronav, nu verifică nimeni. Rezultatul – 34.000 de lei pagubă, dintr-un foc…

Într-un alt proiect, valoarea finală e umflată cu 164.000 de lei – în plus față de suma pe care se făcuse achiziția. Pentru acoperire, se semnează o Dispoziție de șantier – dar aceasta e ilegală, întrucât modificarea prin dispoziție se poate face doar dacă se constată deficiențe de proiectare. Or, în cazul acesta, proiectul e conform, dar se mai achiziționează dotări suplimentare – care nu fuseseră prevăzute în contract și pentru care se fentează organizarea unei licitații.

 

Energie și combustibil la liber

În urma controlului Curții de Conturi s-a descoperit că mai multe firme au fost plătite de două ori pentru consumul curentului electric – o dată în valoarea globală estimată a contractului și încă o dată, la momentul lucrării. Asta a fost posibil pentru că firmele contractate de Ceronav s-au cuplat direct la rețeaua electrică aferentă instituției, fără nicio contorizare separată.

Astfel, Ceronav a plătit același curent de două ori: Prima oară către firme, a doua oară către furnizorul de energie. De partea lor, firmele și-au umflat profitul, incluzând în costuri curentul electric, dar folosind în realitate prizele Ceronav, cu costuri zero din partea lor.

O filosofie similară a fost utilizată la calculul consumului de combustibil la baza de antrenament. În mai multe cazuri, navele de antrenament au fost trecute cu consumul din cartea tehnică, fără a exista o evidență a consumului efectiv de combustibil, care astfel a fost estimat și plătit din pix. În ambele cazuri, neexistând contorizarea efectivă a consumului, prejudiciul e imposibil de estimat…

Ordinele de deplasaer și decontările aferente făcute fără justificare: Conform raportului Curții de Conturi, „aprobarea ordinelor de deplasare s-a făcut în proporție de 80% de către alte persoane decât directorul general sau înlocuitorul acestuia. Din acestea în proporție de 90% sunt deplasări de lungă durată (între 2-6 zile) fără justificarea deplasărilor, în lipsa unui raport de activitate.”

Suplimentar, raportul a mai scos în evidență „decontarea de cheltuieli de deplasare în zilele de sâmbătă și duminică, lipsa documentelor justificative pentru deplasarea unui salariat în calitate de șofer cu autoturism proprietate personală, pentru un număr mare de zile”, respectiv „lipsa tuturor documentelor justificative pentru deplasările la Subunitatea Galați, care să justifice certitudinea efectuării acestora, respectiv – taxă pod Giurgeni sau taxă trecere Bac Galați/Brăila.” Practic, 5-6 inși din Ceronav decontau bonuri de benzină pe bandă rulantă. Teoretic, tot Ceronavul se deplasa în draci de la Constanța, la Galați și înapoi. Și – culmea ironiei pentru o instituție specializată în pregătirea navigației pe mare și pe râuri – toată lumea făcea acest pelerinaj pe șosea, cu mașina personală, și bineînțeles, fără documente justificative…

În urma concluziilor trase de Corpul de control al Curții de Conturi urmează să vedem ce vor răspunde reprezentanții CEROVAR Constanța și d-ul Ovidiu Cupșa.