La 75 de ani după Auschwitz. Comunitatea evreiască este diversă, inclusiv în politică
- Ioan Bujor
- 23 ianuarie 2020, 05:50
FOLHA ONLINE (Brazilia), 22 ianuarie 2020 - Lumea înregistrează un val antisemit fără precedent de la Holocaust încoace - genocidul a 6 milioane de evrei - promovat de naziști la plină Europă a secolului XX.
Numărul atacurilor împotriva comunităților evreiești crește exponențial în acest secol XXI. În Statele Unite și Europa, membrii săi își schimbă rutina și se tem să iasă pe stradă cu simboluri vizibile, cum ar fi kippah sau steaua lui David, după atacurile succesive, multe dintre ele mortale și încă nepedepsite. În Orientul Mijlociu, Iranul își reiterează în mod constant intenția de a distruge Israelul, care de 71 de ani trăieşte sub amenințări din partea vecinilor săi și a militanților orbiți de ura antisionistă.
În Brazilia, din fericire, antisemitismul a fost mai puțin intens și violent. Dar, în această epocă a extremelor și a extremiştilor, grupate și întărite de rețelele sociale, încep să apară și pe aici semne îngrijorătoare.
Când un secretar al culturii crede că poate să-l imite pe ministrul propagandei și culturii al lui Hitler, societatea trebuie să se mobilizeze și să se unească, pentru ca ororile trecutului să nu amenințe din nou umanitatea noastră comună. Acest lucru s-a întâmplat săptămâna trecută. Reacția a fost rapidă și viguroasă.
Dar povestea nu se termină aici. După demiterea sa, relatări false au apărut din nou pe rețele, potrivit cărora comunitatea evreiască ar fi sprijinit alegerea lui Jair Bolsonaro, iar acum, prin urmare, nu ar trebui să se plângă pentru că trebuie să aibă de-a face cu un secretar al culturii nazist.
Numai că, dacă există un lucru care se poate spune despre evrei, este că suntem un popor care de secole cultivă diversitatea de opinii. Există puţine sondaje care să indice felul în care au votat evreii la ultimele alegeri. Cele care sunt disponibile indică cifre similare cu rezultatele generale, probabil mai în concordanță cu statutul lor socio-economic decât cu statutul lor evreiesc. Oricine spune altceva nu poate dovedi acest lucru. Reprezentarea comunității, apartinice, nu a susţinut candidaturile.
Și tocmai această diversitate a fost forța noastră de-a lungul timpului. Istoria arată în mod clar că extremismul, de dreapta și de stânga, începe în general - sau se termină - cu atacuri asupra evreilor. Stânga ne acuză că ţinem cu dreapta, în timp ce dreapta ne acuză că ţinem cu stânga.
Dar nu este greu de văzut că au existat membri ai comunității noastre în practic toate partidele braziliene, precum și în mai multe dintre guvernele recente. A dori să-i pui pe evrei de o parte a acestui lucru - sau în orice dispută politică - nu este doar o greșeală, ci și un pericol, în măsura în care ne transformă în ținte ale atacurilor grupurilor opuse.
Ceea ce ne-a permis să supraviețuim acestor secole de prejudecăți a fost căutarea constantă a cunoaşterii și un puternic sentiment comunitar. Aceasta este contribuția noastră, aceasta este moștenirea noastră - nevoia de a ne educa și de a practica solidaritatea în toiul unor condiții de atâtea ori îngrozitoare.
Și dacă suntem diverşi și pluralişti, tot avem o parte a noastră. Partea noastră este cea a democrației, a promovării drepturilor omului și a respectării minorităților. Autoritarismul și totalitarismul sunt cele care aduc cu sine riscuri de persecuții.
Lunea viitoare (27 ianuarie), lumea îşi va aminti de cei 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz. Cu cât este mai departe, cu atât devine mai necesară amintirea ororilor Holocaustului.
În acest moment, în cinstea victimelor sale și supraviețuitorilor, o parte importantă a acestei misiuni este să ne amintim, să strigăm lumii că atitudini precum cea a fostului secretar al culturii nu vor fi tolerate și că drumul intoleranței și al urii nu aduce decât distrugere, nedreptate și suferință.
Articol de Fernando Lottenberg (avocat, președintele Conib - Confederația Israelită din Brazilia)