Una dintre dramele trăite de fotbalul românesc l-a avut în centru pe Michael Klein, internaționalul român dispărut în 1993.
„Nu am mai avut fundaș stânga ca Klein. Era extraordinar”, spunea Mircea Lucescu despre Mișa, fostul internațional român care a fost om de bază la Corvinul Hunedoara, Dinamo și echipa națională. Mulți oameni de fotbal îl consideră cel mai valoros fundaș stânga din istoria României pe ardeleanul care a fost răpus de un atac de cord la vârsta de 33 de ani.
Klein a fost un jucător de travaliu, cu o mare capacitate de efort, o foarte bună orientare în teren și capacități tehnice suficiente pentru a ajunge în vârf. Născut la Amnaș (județul Sibiu) la 10 octombrie 1959, Michael provenea dintr-o familie de etnici germani. A început fotbalul pe postul de atacant, a fost reprofilat pe flancul stâng al liniei mediene, iar Mircea Lucescu l-a retras fundaș stânga.
Este unul dintre oamenii de care se leagă povestea unei foste echipe de forță a fotbalului românesc: Corvinul Hunedoara. A jucat aici alături de Romulus Gabor, Mircea Rednic sau Ioan Andone. „Fălcosul” a fost cel mai bun prieten al regretatului fotbalist. La finalul sezonului 1981 - 1982, „siderurgiștii” au înregistrat cea mai mare performanță din istorie: locul al 3-lea în campionat. Cu 39 de puncte, Corvinul s-a clasat în urma celor de la Dinamo (47) și Universitatea Craiova (45).
Mircea Lucescu, omul care a pregătit și Corvinul, și naționala, în același timp, între 1981 - 1982, a promovat mai mulți fotbaliști cu care lucra la echipa de club: Gabor, Andone, Rednic și Klein. Cu toții au contribuit la calificarea României la Europeanul din 1984. Mișa a debutat în 1981 pentru prima reprezentativă, într-un meci cu Bulgaria și a fost om de bază la turneul final din Franța, evoluând ca mijlocaș stânga.
În mod ciudat, deși confirmase la Hunedoara, fotbalistul a întârziat să facă pasul spre o echipă mare. Avea doar două posibilități în a doua jumătate a anilor ‘80: Dinamo și Steaua. În Ștefan cel Mare antrena Mircea Lucescu, din 1985, așa că drumul lui Klein părea pecetluit. Abia în 1988 oficialii dinamoviști tratează cu hundorenii transferul jucătorului. În momentul negocierilor, internaționalul român a primit o asigurare foarte importantă. Că va fi lăsat să se transfere în Germania de Vest, după un sezon jucat la Dinamo. Era vorba despre vara anului 1990.
Inițial s-a stabilit că Michael va ajunge la „roș-albi” în vara anului 1989. Ulterior, Mircea Lucescu s-a răzgândit și l-a vrut pe fostul său elev pentru a doua jumătate a sezonului 1988-1989. Klein a avut succes în Ștefan cel Mare, acolo unde a devenit căpitan. A câștigat cupa și campionatul în 1990 și a ajuns în semifinalele Cupei Cupelor, acolo unde echipa sa a fost eliminată de Anderlecht Bruxelles (0-1 și 0-1).
Cariera lui Klein era la apogeu. A a fost unul dintre oamenii de bază ai naționalei, la Mondialul din Italia, turneu la care România s-a oprit în „optimi” (4-5 cu Irlanda după loviturile de departajare).
Apoi, la fel ca majoritatea fotbaliștilor de la Steaua și Dinamo, a plecat din România în vara anului 1990. Fundașul stânga a ales Germania și a semnat cu Bayer Uerdingen, echipă din Bundesliga, care a retrogradat în 1991. Klein nu avusese șansa să prindă un transfer la 23-34 de ani și a împlinit 31 de ani în momentul în care a semnat cu nemții. Mai avea de jucat câteva sezoane bune, dar totul s-a năruit la data de 2 februarie 1993. Fotbalistul a suferit un atac de cord în timpul unei ședințe de pregătire și nu a mai putut fi salvat.
Pentru naționala României a jucat 89 de partide și a înscris de 5 ori. A apărut pentru ultima dată la meciul cu Elveția (scor 1-0), disputat în 1991, în Ghencea, în preliminariile Europeanului din 1992. A avut mare ghinion, pentru că s-a accidentat în minutul 2 și a fost schimbat cu Dorinel Munteanu.
În 2018, la Hunedoara a fost dezvelită în memoria lui Michael Klein. Anual, orașul găzduiește și un memorial dedicat regretatului fotbalist. El a lăsat în urmă o soție, Adriana, și o fiică, Dominique, care avea doi ani neîmpliniți în momentul tragediei.