Kosovo va obţine "deplina suveranitate în septembrie", a anunţat, la Viena Grupul de orientare cu privire la Kosovo (ISG, International Steering Group), din care fac parte ţările care au sprijinit independenţa acestei provincii sârbe. Un înalt responsabil de la Belgrad a minimalizat decizia ISG, declarând că atunci când o misiune internaţională, oricare ar fi aceasta, părăseşte Kosovo, acest lucru conduce la un pericol semnificativ pentru sârbi şi pentru Serbia.
"Supravegherea internaţională a Kosovo ia sfârşit cu decizia de astăzi", a declarat şeful diplomaţiei austriece, Michael Spindelegger, în cadrul unei conferinţe de presă organizate la finalul celei de-a 15-a şi a penultimei reuniuni a ISG, din care fac parte SUA şi o serie de state din UE. El a amintit că această decizie era avută în vedere încă din ianuarie a.c..
ISG a precizat că accederea Kosovo "la deplina suveranitate" va fi efectivă "în septembrie", după ce parlamentul de la Pristina va adopta textele legislative corespunzătoare. Imediat după aceea, ISG va organiza la Pristina o ultimă reuniune, una simbolică, pentru a-şi anunţa dizolvarea.
Din ISG fac parte 25 de ţări care au susţinut, în pofida opoziţiei categorice a Serbiei, independenţa fostei provincii sârbe, unde majoritatea populaţiei este de origine albaneză, independenţă declarată la 17 februarie 2008, după războiul din 1998-1999 care i-a opus pe kosovarii albanezi Serbiei. România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia sunt singurele state din UE care nu au recunoscut independenţa fostei provincii sârbe. Având în vedere ostilitatea Serbiei, respectivul proces nu a fost pus în aplicare în nordul Kosovo, unde trăieşte minoritatea sârbă ce reprezintă circa 6% din populaţia de 1.8 milioane a Kosovo.
Ameliorarea relaţiilor cu Kosovo este principala condiţie pe care trebuie să o îndeplinească Serbia, care a obţinut în martie statutul de candidat la aderarea la UE, pentru a obţine şi o dată a lansării negocierilor cu Bruxelles.