Împlinirea unui an de la începerea operațiunii militare speciale a Federației Ruse a provocat un val de declarații referitoare la rezultatele intermediare ale conflictului și prognoze despre cu poate evolua. Astfel, vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev, și-a exprimat încrederea în viitoarea victorie a Rusiei și a prezis: din Ucraina va rămâne doar „o bucățică”.

Cu toate acestea liderii țărilor Uniunii Europene au promis „să nu se odihnească” până la victoria Kievului și au dat asigurări: ajutorul politic, economic, financiar, umanitar și militar pentru el va continua atât cât este necesar.

Pentru confirmarea hotărârii lor statele occidentale au anunțat toată ziua despre noi inițiative de sprijinire a Ucrainei și despre noi sancțiuni împotriva Federației Ruse. Dat publicității pe acest fond, planul de pace chinezesc alcătuit din 12 puncte nu a întâmpinat sprijinul de masă al comunității internaționale, scrie publicația rusă kommersant.ru.

„Să se mute frontierele amenințărilor la adresa țării noastre cât se poate mai departe”

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, nu a comentat operațiunea specială a patra zi la rând. Încă de dimineață secretarul de presă Dmitri Peskov, a declarat pentru RIA - Novosti, că pe 24 februarie nu se preconizează niciun discurs al șefului statului.

Reamintim că operațiunea specială a fost tema-cheie a Mesajului adresat de Vladimir Putin Adunării Federale în data de 21 februarie. Între altele președintele a spus că cu un an în urmă Rusia pur și simplu a luat-o înaintea Ucrainei: „Amenințarea a crescut, cu fiecare zi. Informațiile primite nu au lăsat nu au lăsat nicio îndoială că până în februarie 2022 totul era pregătit pentru o altă sângeroasă acțiune de pedepsire în Donbas”. A doua zi, vorbind la mitingul – concert de pe stadionul „Lujniki”, Vladimir Putin a continuat tema, a mulțumit între altele „luptătorilor care se bat eroic, cu curaj, cu vitejie” și pe care „astăzi se sprijină întreaga țară”. Iar pe 23 februarie președintele, după ce a depus o coroană la Mormântul Soldatului Necunoscut, a discutat cu veteranii acțiunilor de luptă măsurile de sprijinire a participanților la operațiunea specială.

Pe 24 februarie ștafeta a fost preluată de vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse, fostul președinte Dmitri Medvedev. Pe canalul său Telegram acesta și-a exprimat încrederea că „victoria va fi obținută”: ”Ne vom recăpăta teritoriile și îi ne vom apăra ferm oamenii care au suferit în anii de genocid și bombardamente." După aceasta, după părerea lui Medvedev, vor începe „negocieri dificile și agitate” - de facto cu reprezentanții Occidentului, care nu sunt interesați de încetarea conflictului și încearcă „să slăbească la maximum Rusia”.

După cum afirmă vicepreședintele Consiliului de Securitate, după ce va fi adoptat un acord „va începe o perioadă nu mai puțin dificilă”: „Anii și lunile epuizante de împotrivire, isterie și bădărănie din partea celor care vor conduce bucățica care va rămâne din Ucraina”. „La un anumit moment, noii băieți sângeroși, strânși cu ușa încă o dată de susținătorii lui Bandera, care-și spun că sunt puterea ucraineană legală, vor provoca din nou un conflict mondial – a prezentat Dmitri Medvedev perspectivele sumbre, după care a trans concluzia : Nu se poate admite asta. De aceea este așa de important de atins toate obiectivele operațiunii militare speciale. Să se mute frontierele pericolelor la adresa țării noastre cât se poate mai departe, chiar dacă va fi vorba de frontierele Poloniei. Să se distrugă neonazismul cu desăvârșire”.

„Nu ne vom odihni”

Nu mai puțină hotărâre a dovedit astăzi și Occidentul. Prin urmare, liderii țărilor membre UE au făcut o declarație specială. „Uniunea Europeană va continua ajutorul politic, economic, financiar, umanitar și militar, inclusiv în cadrul organizării fulgerătoare de achiziții comune din industria militară europeană.

De asemenea, noi vom sprijini reconstruirea Ucrainei, lucru pentru care vom încerca să folosim activele rusești înghețate și blocate, în conformitate cu legea internațională și europeană”, au declarat aceștia. Și au promis: „Împreună cu partenerii noștri internaționali vom face totul pentru ca Ucraina să învingă, normele internaționale să fie respectate, pacea și integritatea teritorială a Ucrainei în frontierele ei recunoscute național să fie restabilite, pentru ca Ucraina să fie reconstruită din nou și să se facă dreptate. Până la acea zi nu ne vom odihni”. O declarație similară a fost făcută și din partea NATO.

Împlinirea unui an de la începerea operațiunii militare speciale a Rusiei în Ucraina a devenit un pretext pentru a trage concluzii preliminare în ceea ce privește ajutorul acordat Kievului și a schița planuri de viitor.

Astfel, Suedia, care deține președinția în Consiliul Uniunii Europene, a anunțat că UE și membrii ei au alocat într-un an pentru sprijinirea Ucrainei aproximativ 67 de miliarde de euro. 37,8 de miliarde de euro au fost folosiți pentru ajutorul economic, 17 miliarde de euro – pentru ajutorul acordat refugiaților, 12 miliarde de euro – pentru sprijinul militar.

Iar Pentagonul, de exemplu, a anunțat astăzi că acordă Ucrainei un nou pachet de ajutor militar în valoare de două miliarde de dolari: se vor livra, între altele, muniții pentru sistemele HIMARS și proiectile de artilerie de 155 de milimetri.

Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a arătat într-un interviu pentru postul de televiziune CNN cum mai ajută Washingtonul Kievul: „Antrenăm și echipăm câteva brigăzi mecanizate ale forțelor armate ale Ucrainei. Și este vorba de capacități destul de mari. La acestea trebuie adăugată artileria”. Austin a presupus că acesta și întreg sprijinul de alt gen „le va permite ucrainenilor să schimbe dinamica pe câmpul de luptă”: deja în primăvară poate începe ofensiva lor.

În ansamblu însă, departamentul militar american a dat raportul: În decursul unui an de operațiune militară specială rusească în Ucraina, SUA au alocat Kievului peste 32 de miliarde de dolari ajutor militar. Iar aliații și partenerii Washingtonului au transferat încă peste 20 de miliarde de dolari.

Au făcut declarații și conducătorii  altor țări. Astfel primul ministru polonez, Tadeusz Morawiecki, a vizitat Kievul, unde a anunțat: ”Astăzi, Polonia, ca țara care a construit prima coaliția țărilor pentru transferarea de tacuri Ucrainei, vrea să transfere simbolic primele patru tancuri poloneze Leopard 2А4”. Reamintim că Kievul speră să primească ca primă tranșă din partea a 12 state aproximativ 140 de tancuri. Spre seară în regim de video-conferință a avut loc summitul G7, după încheierea căruia s-a anunțat că G7 alocă Kievului un nou ajutor financiar în valoare de 39 miliarde de dolari.

Din nou sancțiuni

Acordarea de ajutor Kievului este însoțită în mod tradițional de intensificarea presiunii asupra Moscovei. Nici ziua de 24 februarie nu a devenit o excepție. „Astăzi președintele (Joe Biden, președintele SUA – n. "Kommersant") va semna un decret privind majorarea tarifelor la unele mărfuri rusești importate în Statele Unite, bazându-se pe încercările anterioare de a priva de privilegii în comerțul internațional.  Acțiunile de astăzi vor duce la creșterea tarifelor la mai mult de o sută de metale rusești, minereuri utile și produse chimice în valoare de aproximativ 2,8 miliarde de dolari pentru Rusia. Acest lucru va crește semnificativ cheltuielile pentru aluminiul topit sau turnat în Rusia", s-a declarat astăzi încă de dimineață, ora Washingtonului.

Lovitura dată vineri s-a dovedit a fi una masivă. Trezoreria SUA a inclus pe listele de sancțiuni 22 de persoane fizice și 83 de persoane juridice (inclusiv peste zece instituții financiare). Ministerul Comerțului a introdus pe "lista neagră" - pentru „sprijinirea complexului militaro-industrial rusesc”  - 66 de organizații. Iar Departamentul de Stat a introdus restricții în ceea ce privește acordarea de vize în ceea ce privește peste 1,2 mii de militari ruși. Sub incidența noilor sancțiuni au ajuns, de asemenea, miniștri, oficiali, guvernatori.

Marea Britanie a extins și ea listele negre (incluzând pe ele, de exemplu, МТS-bank, băncile „Uralsib”, „Sankt-Petersburg” și „Zenit”) și a introdus interdicția la importul a 140 de mărfuri din fier și din oțel (inclusiv cele care au fost prelucrate în terțe țări). Mai mult decât atât, Londra a interzis exportul de piese pentru avioane, aparatură radio și componente electronice care pot fi folosite în producția militară.

Între timp Uniunea Europeană a continuat să convină asupra celui de-al zecelea pachet de sancțiuni, care anterior a întâmpinat dificultăți – unele țări s-au pronunțat împotriva unei abordări dure ale problemei. Cu toate acestea, se pare că cu fiecare zi divergențele dintre membrii UE au fost tot mai puține.

Astfel, ambasadorul Poloniei la UE, Andrzej Sados, a declarat astăzi: "Am reușit să ajungem la un acord politic, dacă vorbim despre embargoul, în colaborare cu statele G7, privind importul de diamante din Rusia." Și a adăugat: în nivel politic au fost perfectate „în planul unanimității europene” alte cereri poloneze, inclusiv în domeniul energiei atomice.

Una dintre temele care a provocat disensiuni, cum a recunoscut ambasadorul Sados este cea a livrărilor de cauciuc din Federația Rusă. „Noi propunem un mecanism, care reduce sistematic în ciclurile lunare importul din Rusia. Comisia Europeană introduce un mecanism de monitorizare a importului de cauciuc cu posibilitatea intervenției, dacă importul va depăși anumite cifre. Noi așteptăm pozițiile uneia sau a două țări membre, care încearcă să obțină continuarea importului”, a remarcat diplomatul.

Pentru tot ce este mai bun

Beijingul a încercat să ocupe poziția dintre acești doi poli – polul rusesc și cel Occidental. El a dat publicității inițiativa sa de care s-a vorbit foarte mult pe tot parcursul ultimei săptămâni. Diplomații chinezi au dat 12 puncte, dar ele toate lasă loc la interpretare. Este vorba de necesitatea:

-           de a respecta suveranitatea tuturor țărilor, așa cum o cere statutul ONU;

-           să se renunțe la „mentalitatea Războiului Rece”, neadmițând „formarea confruntărilor pe tabere”;

-           să se înceteze focului, deoarece „în războaie nu există învingători”;

-           să se înceapă convorbiri de pace, care rămân singura ieșire reală din criză;

-           să se soluționeze criza umanitară, inclusiv prin crearea de coridoare pentru civili și sporirea ajutorului umanitar;

-           să se protejeze civilii și prizonierii de război, între altele să se creeze „condiții mai favorabile” pentru schimbul ultimilor;

-  să se susțină securitatea centralelor atomo-electrice;

-  să se reducă riscurile strategice, abținându-se de la folosirea armei nucleare, biologice și chimice „cu orice țară, în orice circumstanțe”;

-  să se garanteze executarea acordului privind transportul cerealelor prin Marea Neagră, semnat de Rusia, Ucraina, Turcia și ONU în 2022;

-  să se renunțe la acțiunile unilaterale, deoarece aplicarea lor „nu doar că nu rezolvă problemele, dar creează altele noi”;

-  să se asigurare stabilitatea lanțurilor de producție și de livrări, protejând astfel economia mondială;

-  să se contribuie la reconstrucția după război în zona conflictului.

Reamintim că publicarea planului a fost precedată de vizita la Moscova a diplomatului chinez de  cel mai ridicat rang – Wang Yi, care s-a întâlnit cu secretarul Consiliului de Securitate, Nikolai Patrușev, cu șeful Ministerului de Externe, Serghei Lavrov, cu președintele Vladimir Putin. Totodată, potrivit datelor agenției AFP, China nu s-a consultat cu Kievul la pregătirea planului.

În consecință, MAE al Federației Ruse a susținut inițiativa chinezească, dar comentariile liderilor occidentali s-au redus la o singură teză: Beijingul nu poate fi un mediator imparțial.

„Toate acestea trebuie privite pe un fond specific – acesta este fondul semnării acordului privind prietenia fără limite cu Rusia. Ne uităm la principiile propuse de China, dar pe fondul prieteniei cu Rusia”, a spus șeful Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „În China nu avem o încredere mare, întrucât ea nu a condamnat invadarea ilegală a Rusiei în Ucraina. Și ea a semnat, cu câteva zile înainte de invazie, acordul de parteneriat fără limite cu Rusia”, a arătat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Din corul general de voci se distinge numai declarația șefului Ministerului Apărării al Marii Britanii, Ben Walles, care a declarat postului de televiziune „Sky News”: „China dă clar de înțeles că grea ca această confruntare să se încheie… China înțelege că acțiunile Rusiei destabilizează (situația în lume – n. Kommersant)”.

La Kiev, deloc surprinzător, planul Beijingului a fost primit, de asemenea, fără entuziasm. "Orice ‚plan de pace’ care prevede numai încetarea focului  și, ca urmare, crearea unei noi linii de delimitare și continuarea ocupației teritoriului ucrainean – asta nu este despre pace, ci despre înghețarea războiului, înfrângerea Ucrainei, noi etape de genocid din partea Federației Ruse. Poziția Ucrainei este cunoscută de multă vreme - (se cere — n. „Kommersant”) retragerea trupelor rusești la frontierele din anul 1991”, a scris pe Twitter Mihailo Podoliak, consilierul șefului Biroului președintelui ucrainean. Iar Ministrul de Externe al republicii a declarat că „premisele neschimbate pentru instituirea păcii trebuie să fie retragerea completă a trupelor rusești de pe teritoriul Ucrainei, restabilirea frontierelor sale recunoscute la nivel internațional, plata reparațiilor pentru toate prejudiciile cauzate de agresiunea armată a Rusiei și tragerea la răspunderea penală internațională a celor care au dat ordine  criminale și a celor care le-au îndeplinit”.

Singurul moment în care se poate vorbi de coincidența pozițiilor părților s-a petrecut la întâlnirea membrilor Consiliului de Securitate al ONU. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a anunțat la ședință un minut de tăcere pentru „victimele agresiunii” Rusiei, după care membrii Consiliului de Securitate s-au ridicat în picioare. Însă după ce diplomații și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-au așezat în fotolii, reprezentantul permanent al Federației Ruse, Vasili, Nebenzia, a declarat: el se ridică în picioare în memoria tuturor celor care au murit începând din anul 2014, pentru că „orice viață este neprețuită”. Întregul Consiliu de Securitate, inclusiv  delegația ucraineană, i s-au alăturat. (Rador)