Klaus Iohannis ar putea ocupa funcția de șef al Comisiei Europene, în locul Ursulei von der Leyen. O analiză a publicației Politico arată că președintele român este printre posibilii candidați la acest post.

Viitorul președinte al Comisiei Europene va fi desemnat, în urma negocierilor, după alegerile europarlamentare din 9 iunie. În Congresul PPE de la București, liderii din familia popularilor și-au anunțat sprijinul pentru Ursula von der Leyen, actuala șefă a Comisiei. Cu toate acestea, jurnaliștii de la Politico au făcut o analiză care îi dau șanse mari și președintelui român,

Klaus Iohannis se reorientează

Președintele României și-a anunțat, oficial, intenția de a candida pentru postul de secretar general al NATO, în locul lui Jens Stoltenberg. Klaus Iohannis îl are drept contracandidat pe Mark Rutte, premierul Olandei, susținut cele mai multe state membre. Drept care sunt șanse minime să întoarcă rezultatul.

Pe de altă parte, se știe că șeful statului vizează să-și continue cariera într-o funcție importantă la nivel internațional. Iar Politico îl vede cu șanse ca s-o înlocuiască pe Ursula von der Leyen. Alături de Klaus Iohannis, cu șanse egale, este cotat, însă, și premierul croat, Andrej Plenković. Între numele vehiculate figurează Mario Draghi, Roberta Metsola, Christine Lagarde sau Thierry Breton. De asemenea se vorbește și despre un candidat surpriză. .

La Bruxelles, relatează Politico, se fac speculaţii cu privire la viitorul președinte al Comisiei Europene. Ursula von der Leyen, este în continuare favorită clară pentru un al doilea mandat în fruntea executivului comunitar. Însă lucrurile s-ar putea schimba, dat fiind că există mai mulți critici ai săi. Astfel nu ar fi exclus, susțin autorii articolului, ca altcineva să preia postul.

Aceștia trec în revistă câteva dintre numele vehiculate ca alternative sau pentru a o determina pe Ursula von der Leyen să facă mai multe concesii. Ei precizează că este puţin probabil ca Partidul Popular European să renunţe la preşedinţia Comisiei, dacă va rămâne cea mai mare forţă politică europeană.

Mario Draghi susținut de Macron

Publicația începe prezentarea cu Mario Draghi, fostul premier italian, în vârstă de 76 de ani. Numele său apare adesea când sunt vacante roluri de lider internaţional. Mario Draghi este preşedinte al Băncii Centrale European, iar numele său a fost vehiculat și ca posibil înlocuitor al lui Charles Michel ca preşedinte al Consiliului European.

Mario Draghi lucrează la un plan oficial al Bruxelles-ului pentru a face blocul mai competitiv din punct de vedere economic. Documentul va fi prezentat după alegerile europarlamentare, când liderii europeni vor negocia pentru posturile de conducere ale blocului. Draghi este un apropiat al preşedintelui francez Emmanuel Macron.

Italianul nu este afiliat politic, astfel că sunt șanse reduse ca PPE să cedeze, în favoarea lui, postul de președint al Comisiei Europene. Politico îl cotează cu două șanse din cinci.

Roberta Metsola ar putea prelua Comisia

Dacă von der Leyen nu obţine sprijinul necesar, cealaltă candidată a PPE, Roberta Metsola, ar putea prelua inițiativa Ea este preşedinte al Parlamentului European și s areușit să se mențină peste disputele politice. În același timp s-a dovedit un lider cu viziune în materie de politică externă. Metsola a fost primul lider UE care a vizitat Kievul după invazia Rusiei din februarie 2022.

Ea ar putea fi un câştig pentru sudul Europei când se vor împărţi posturile de conducere. Într-o postare pe Instagram, săptămâna trecută, Metsola se îmbrăţişează cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis şi cu premierul polonez Donald Tusk. Acest lucru a fost interpretat drept un indiciu cu privire la susținerea de care se bucură pentru un post la vârful UE.

Pe de altă parte, Metsola vine din Malta, o țară foarte mică și nu are experiență executivă, nici măcar în ţara sa de origine. Dosarul său conservator privind avortul a fost folosit împotriva ei la începutul preşedinţiei sale în legislativul UE. Șansele de a o înlocui pe Ursula von der Leyen sunt 2 din 5.

Christine Lagarde este franțuzoaică

Șefa Băncii Centrale Europene s-ar bucura de sprijinul lui Emmanuel Macron care are o reticiență în a o susține pe Ursula von der Leyen. Franța consideră că au ajuns cinci ani în care germanii au deținut președinția Comisiei. Lagarde are experiență de conducere la nivel înalt şi are şi avantajul suplimentar de a fi femeie.

Pe de altă parte, nu este foarte populară nici în rândul propriului personal. În plus, nu există niciun indiciu că Lagarde, fostă şefă a FMI, ar fi dispusă să părăsească BCE înainte de sfârşitul mandatului său de opt ani. De când a părăsit FMI, numele lui Lagarde a apărut aproape la fiecare remaniere a guvernului francez ca posibil ministru, arată Politico. Publicaţia o cotează cu doar o şansă din 5 să o înlocuiască pe Ursula von der Leyen.

Thierry Breton a declarat că a fost un candidat de „plan B” pentru a deveni comisar european din 2019. El a lăsat să se înţeleagă că este deschis să devină din nou Planul B, în cazul în care candidatura lui von der Leyen nu va da rezultate. Fost ministru francez de finanţe, are experienţă de conducere la nivel înalt şi înclinaţii conservatoare.

Breton este cel mai important critic al lui von der Leyen la Bruxelles. Într-un tweet după nominalizarea ei ca principal candidat al PPE, a remarcat că şefa Comisiei nu a avut tocmai un sprijin unanim în cadrul PPE pentru al doilea mandat. Dezavantajul său este că are mulţi duşmani  în cercurile de vârf ale UE, inclusiv în cadrul Comisiei. Este cotat cu doar o şansă din cinci.

Klaus Iohannis și premierul croat

Președintele României, ca și premierul croat, sunt cotați cu cele mai multe șanse, trei din cinci, după alegerile din 9 iunie Klaus Iohannis este văzut drept o persoană calmă, fermă şi este simpatizat de liderii europeni, în special în rândul conservatorilor. Macron şi cancelarul german Olaf Scholz l-au lăudat pentru că şi-a menţinut ţara ancorată în tabăra pro-occidentală şi pro-europeană după invazia Rusiei în Ucraina.

Spre deosebire de Polonia, România a respectat, de asemenea, cu stricteţe regulile pieţei unice a UE. România nu a impus restricţii asupra cerealelor ucrainene. Mulţi susţin că a venit timpul ca un est-european să conducă UE. În acest caz, vorbitorul de limbă germană Iohannis este bine plasat. Decizia PPE de a-şi organiza congresul electoral la Bucureşti atestă, de asemenea, poziţia sa în rândul liderilor conservatori ai grupului.

Luna trecută, a decis să candideze la funcţia de viitor lider al NATO - dar aceasta va fi o bătălie dificilă, având în vedere sprijinul larg acordat premierului olandez Mark Rutte. Candidatura laNATO, de ultim moment, a deranjat unele ţări din Europa de Vest.

Premierul croat Andrej Plenković provine din PPE şi numirea sa ar răspunde solicitărilor ca Europa de Est să obţină o funcţie de conducere. Alegerea unui croat ar fi un semnal pozitiv pentru viitorii membri ai UE (Croaţia este cel mai nou membru al UE). Experienţa ca prim-ministru i-a oferit autoritate şi oportunităţi de relaţionare cu liderii europeni. Pe de altă parte, a respins zvonurile că ar putea să o înlocuiască pe Ursula von der Leyen.