Principalele motive care stau la baza acestor rezultate sunt criza pandemică asociată cu criza economică generată de epopeea covid.

Publicul nu mai dorește crize suplimentare

Ultima criză de natură politică provocată în urmă cu patru zile de USR-PLUS care amenință imagologic faptul că rup guvernarea din cauză că premierul liberal Florin Cîțu l-a demis pe ministrul Sănătății, progresistul Vlad Voiculescu, va accentua lipsa de încredere a oamenilor față de liderii politici. În perioade de criză sanitară și economică, publicul arată că nu dorește tulburări suplimentare.

Aceste realități sunt relevate în cercetarea “Credințe și valori în societatea românească”, realizată de sociologul Bruno Ștefan, conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Formare pentru Cariera Didactică și Științe Socio-Umane din Universitatea Politehnica din București și președinte al Biroului de Cercetări Sociale (BCS).

Sondajul sociologului Bruno Ștefan nu e finanțat de nimeni

Cercetarea nu a fost finanțată de nimeni, nici de partide politice, nici de instituții, fiind realizată cu scop didactic în cadrul cursurilor de sociologie din Universitate, se precizează în materialul documentat.

Crește prezența la vot: 45% în aprilie 2021 față de 33% în decembrie 2020

La ora actuală, 45% din repondenți s-au declarat interesați să voteze dacă duminica  viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate. O creștere substanțială a prezenței la vot prin comparație cu realitatea înregistrată la alegerile parlamentare din decembrie 2020 când au votat doar 33% din alegători.

Iohannis e în topul încrederii, dar doar cu 29%. Urmat de Emil Boc

Președintele Klaus Iohannis rămâne pe primul loc în topul încrederii, dar cu o scădere semnificativă față de anul trecut. În prezent, doar 29% din repondenți declară că au încredere multă și foarte multă în șeful statului în timp ce 66% afirmă că au puțină și foarte puțină încredere în acesta.

Liderul PNL Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca este a doua personalitate politică la nivel național pe care alegătorii o investesc cu încredere mare și foarte mare, după Klaus Iohannis. Emil Boc este investit cu încredere de peste 25% din repondenți în timp ce 66% dintre aceștia declară că au încredere redusă în liderul PNL.

Premierul Cîțu este pe locul trei în încrederea votanților

Pe locul trei în topul încrederii alegătorilor în personalitățile politice se situează premierul liberal Florin Cîțu.  21,6% dintre repondenți  declară au încredere mare și foarte mare în șeful Guvernului. Prin comparație cu președintele Iohannis și Emil Boc, notorietatea lui Florin Câțu este mai redusă: 10% dintre cei testați spun că nu îl cunosc.

Pe locurile următoare se situează aproape la egalitate șeful PLUS, Dacian Cioloș și președintele PNL, Ludovic Orban cu aproximativ 20% cotă de încredere multă și foarte multă.

Dan Barna, Marcel Ciolacu, George Simion și Cristian Diaconescu sunt sub 20% cotă de încredere

La distanță față de aceștia se situează în ordine liderii celorlalte partide politice reprezentative. Șeful USR, Dan Barna obține 16, 8% încredere, președintele PSD Marcel Ciolacu, 14%, George Simion, co-președintele AUR 10,2%  și Cristian Diaconescu, președintele PMP, 11,8%. George Simion și Cristian Diaconescu au o notorietate mai scăzută decât ceilalți președinti de partid. În cazul celor doi, 18% din repondenți au declarat că nu îi cunosc.

PSD și PNL sunt văzute ca fiind capabile să conducă fiecare un guvern monocolor

La întrebarea “Care partid ar fi gestionat mai bine România în timpul acestei pandemii dacă s-ar fi aflat singur la guvernare?”, PSD și PNL sunt primele opțiuni ale repondenților.

PSD este apreciat în acest caz de 15,4%, PNL, de 11,6%, USR, de 7,1%, AUR de 4,6%, PLUS de 2,3%, PMP de 1,7%, UDMR de 1,1%. Și la acest capitol lipsa de încredere a oamenilor în partidele politice este mare. 31,8% consideră că nici unul dintre partide nu este pregătit, iar 21% declară că nu știu.

Anul 2021 înregistrează cea mai scăzută cotă de încredere în clasa politică

Este de remarcat faptul că lipsa de încredere atât în liderii politici cât și în partidele pe care le reprezintă este extrem de redusă comparativ cu studiile sociologice de anul trecut și, în general, din ultimii ani.

Sondajul a fost efectuat în perioada 30 martie – 11 aprilie 2021 pe un eșantion național de 1.420 persoane, reprezentativ pentru populația adultă a României. Eșantionul a fost alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-3% și reproduce structura socio-demografică a populației nu doar pe județe, regiuni de dezvoltare și tipuri de localități (orașe mari, orașe mijlocii, orașe mici si comune), ci și pe sexe, grupe de vârstă, ocupații și nivel de instrucție școlară.