Președintele României Klaus Iohannis a transmis că dacă țara noastră eșuează în aderarea la spațiul Schengen, acest lucru ar putea duce la amplificarea valului de scepticism existent în rândul populației. Totuși, Iohannis a subliniat că ia în calcul doar perspective optimiste, președintele țării fiind convins că doar astfel vor putea fi făcute progrese în acest sens.
După discuțiile avute cu premierul Olandei Mark Rutte, venit în România la Cincu, Klaus Iohannis a fost întrebat dacă un eventual eșec în ce privește intrarea în spațiul Schengen ar echivala cu o creștere a atitudinilor eurosceptice.
Klaus Iohannis speră ca aderarea României la spațiul Schengen să devină realitate
„Pentru mine, pentru noi cei prezenţi aici la pupitre eşecul nu este o variantă. Noi căutăm soluţiile pentru a transforma acest demers într-o reuşită. Asta e convingerea noastră, dar trebuie să vedem lucrurile aşa cum ar putea fi, în cazul contrar.
Un eşec în acest obiectiv naţional probabil că ar duce la o creştere a euroscepticismului în România. Dar este o variantă ipotetică care nu se va întâmpla, fiindcă noi nu calculăm pentru varianta eşec, noi calculăm pentru varianta reuşită”, a afirmat Klaus Iohannis.
Mark Rutte, lămuriri despre poziția Olandei referitor la aderarea României în Schengen
La rândul lui, premierul olandez Mark Rutte a fost întrebat dacă faptul că există o opoziție din partea Olandei cu privire la aderarea României la Schengen ar putea alimenta discursul rusesc referitor la existența unor clivaje de securitate la nivelul UE.
„Rusia nu joacă niciun rol în această procedură. Olanda a zis mereu cine vrea să adere, poate să adere şi trebuie să avem transparenţă. Avem, bineînţeles, MCV care este foarte important, dar şi Schengen - sistemul de informaţii, ce faci cu cei care intră în UE, persoanele care trebuie să iasă.
Toate aspectele trebuie avute în vedere. De aceea este adevărat că acum cu Ucraina, MCV trebuie să avem o evaluare mai largă pentru a putea lua o decizie care este transparentă şi bazată pe fapte. Alte argumente nu pot juca un rol în această procedură”, a subliniat Mark Rutte.
Olanda așteaptă aprobarea UE
De altfel, premierul olandez a ezitat să răspundă la întrebarea despre posibilitatea ca, înainte de întrunirea Consiliului JAI, Olanda să răspundă pozitiv la cererea de intrare a României în Schengen. Acesta a declarat că așteaptă concluziile UE referitor la îndeplinirea criteriilor de aderare.
„Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă şi corectă. De aceea am menţionat MCV. Trebuie să avem suficienţi paşi pozitivi şi trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcut foarte mulţi paşi. Ceea ce trebuie stabilit acum, în cadrul MCV, despre corupţie, despre crima organizată, de asta este MCV, se lucrează la asta pentru a evalua şi după aceea trebuie să şi apreciem.
Al doilea lucru, din punctul meu de vedere în legătură cu Schengen: sistemul de informaţii Schengen. Comisia Europeană a început procedurile cu privire la asta, eu cred că misiunea de evaluare ar putea fi mai profundă, dar şi acolo aşteptăm rezultatele şi nu ştiu cînd vor veni rezultatele, trebuie să întrebăm şi după aceea putem da un răspuns. Deci nu pot să dau un termen, dar nu vom lua mai mult timp decât necesar”, a afirmat prim-ministrul olandez Mark Rutte.
Nicolae Ciucă ia în calcul amplificarea euroscepticismului
Premierul român Nicolae Ciucă a declarat, similar președintelui Iohannis, că există riscul ca euroscepticismul să ia amploare, dar și că România trebuie să continue acest proces de intrare în spațiul Schengen.
„Tot efortul la nivelul Guvernului, instituţiilor nu au fost făcute pentru altcineva decât pentru români, mediul de afaceri, care aşteaptă un răspuns pozitiv. Este o decizie care nu va ajuta doar România, ci şi ţările din jur şi din UE. Eu sunt ferm convins că prin această atitudine a noastră de a prezenta realitatea, de a fi cât mai transparenţi, vom primi un răspuns pe măsură. Nu pot să am altă atitudine vis- a- vis de un eşec, care nu cred că se va întâmpla, dar potenţialul de eurospecticism e unul posibil”, a explicat prim-ministrul Nicolae Ciucă.