Keith Moon, distrugătorul-șef al trupei The Who. Obiceiurile controversate ale „celui mai sălbatic om din rock’n’roll”

Toboșarul trupei The Who, Keith Moon, este unul dintre marii muzicieni ai rockului, fiind o sursă de inspirație și în ziua de astăzi, pentru mulți bateriști. Însă, Moon a fost o adevărată pacoste pentru hotelurile în care era cazat.

În anii de glorie ai rockului, mulți dintre ambasadorii genului muzical duceau o viață nebună. Poveștile artiștilor sunt multe, iar întâmplările lor sunt care mai de care. Astăzi ne întoarcem în trecut, pentru a-l pune în lumina reflectoarelor pe fostul mare toboșar al legendarei trupe The Who - Keith Moon.

În 1964, pe când avea 17 ani, Keith s-a alăturat trupei, înlocuindu-l pe Doug Sandom. Bateristul era o o figură aparte. Și-a făcut renume prin stilul său exuberant de a bate la tobe dar și prin stilul de viață dezordonat și destructiv de unde și porecla „Moon The Loon” (n. trad. - Moon Nebunul).

Anarhia de pe scenă, lipici pentru public

Șoferii de ridesharig, o nouă înșelătorie. Bani pierduți din naivitate și bună-credință

Cum să cureți corect cuptorul cu microunde. Un truc simplu și eficient

În The Who, tânărul Moon și-a pus imediat amprenta, datorită stilului său exploziv de a cânta la tobe, având un stil inovator pentru acele vremuri. Alături de Roger Daltrey (voce), Pete Townshend (chitară) și John Entwistle (chitară bass), Moon a ajutat The Who să devină una dintre cele mai populare trupe din anii ’60 -’70. Pe lângă compozițiile muzicale, trupa britanică mai era cunoscută pentru concerte explozive și comportament distructiv.

În 1964, la Londra, The Who a avut un concert exploziv. În acest show, Townshend și-a spart accidental capul după ce și-a aruncat chitara spre tavan și a continuat să facă ravagii pe scenă. Publicului i-a plăcut acest gen de show, iar mulți au revenit la spectacolele trupei The Who doar pentru a asista la o anarhie pe scenă. Keith Moon s-a adaptat rapid la stilul de viață al unui rockstar. Într-un alt concert, Moon a folosit un set de tobe acrilice (transparente). „Moon the Loon” a preferat să umple cu apă și cu pești fiecare element acrilic din setul său, iar el s-a îmbrăcat într-un costum de pisică. Era un showman în tată regula.

Trupa a avut mari bătăi de cap cu Moon atunci când lucra în studio. Keith a fost deseori alungat din studio, din cauza faptului că își făcea colegii să râdă în timp ce înregistrau. Totuși, Moon reușea să se strecoare înapoi în studio și intervenea în timp ce se înregistrau vocile. Astfel, vocea toboșarului poate fi auzită pe mai multe piese, printre care Bell Boy, Bucket T și Barbara Ann.