Aproape toți din Balcani au crezut că prin luarea în primăvară a primelor măsuri stricte, „au lichidat” coronavirusul.
În Muntenegru, președintele Milo Djukanovic a declarat țara „covid free” la începutul lunii iunie, în perspectiva sezonului turistic și a alegerilor, la Tirana, prim-ministrul Edi Rama şi-a revendicat titlul de „campion al Europei” în ceea ce priveşte abordarea eficientă a crizei sanitare.
Liderul sârb Aleksandar Vučić a decis că trebuie să deschidă stadioanele și cafenelele pentru a umple urna cu buletine de vot pentru partidul său, iar în România, ca și în Bulgaria, autorităţile nu au acordat importanţă când compatrioții lor muncitori sezonieri au început să se întoarcă cu miile din ţările europene afectate.
Și în timp ce toţi îşi pregăteau, fiind consideraţi „curaţi”, valizele pentru vacanțele din Grecia, care, la rândul ei, aștepta „gura de oxigen” balcanică pentru turismul său, a izbucnit din nou o „furtună de coronavirus”, ce se dezlănţuie de la Adriatica până la Marea Neagră și de la Carpați până la Munții Rodopi, amenințând să „invadeze” în mod periculos ţărmurile grecești și nu numai.
Cazurile cresc în mod exponențial, la fel ca şi decesele, rezistența sistemelor de sănătate oricum fragile ajunge la limită, iar guvernele se sforţează să prevină o propagare generalizată a virusului în rândul populaţiei, lucru care deja provoacă tulburări politice.
La Belgrad, sârbii au ieșit pe străzi și în piețe, scandând împotriva lui Vučić pentru că i-a mințit în legătură cu situaţia sanitară. În discursurile sale electorale din Macedonia de Nord, liderul opoziției l-a acuzat pe Zoran Zaev că nu i-a păsat de sănătatea cetăţenilor, la Sofia, mii de bulgarii, epuizaţi de măsurile luate, demonstrează zilnic în centrul capitalei, iar la București guvernul și opoziția poartă dispute despre posibilitatea reintroducerii unor noi măsuri de austeritate.
Trei sute cincizeci de cazuri au fost înregistrate în doar 24 de ore (miercuri) în minusculul Muntenegru, cu o populație de 600.000 de locuitori, la fel şi în Serbia, vineri, șase persoane au murit în Bulgaria de COVID-19 și 232 de cazuri au fost puse în carantină, în Macedonia de Nord au fost depistate 192 de infectări exact în ziua alegerilor parlamentare, iar în Albania, odată cu relaxarea măsurilor, la jumătatea lunii iunie, au fost înregistrate de trei ori mai multe decese (101 în total) decât în perioada de vârf a pandemiei (martie-mai).
Guvernele, în frunte cu Serbia, unde se află epicentrul ciclonului epidemiologic balcanic, încearcă, prin măsuri precum purtarea măștii, interzicerea adunărilor în masă și prin carantinarea locală a unor orașe și regiuni în care virusul prezintă o răspândire rapidă, să împiedice extinderea epidemie, pentru a evita pentru moment un lockdown generalizat.
Ce nu a mers bine încât acum, vecinii balcanici, care îşi prezentau cu mândrie datele privind răspândirea scăzută până la nesemnificativă a virusului, au ajuns într-un furtună de COVID-19? Totul arată că elitele politice s-au grăbit să relaxeze măsurile stricte pe care le-au luat de la început, cu excepția Serbiei, unde președintele Vučić a bagatelizat „virusul ridicol”, îndemnând cetățenii să bea „nişte rachiu” (!) pentru a-l combate în timp util.
Aproape toate țările (Croația, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Bosnia) au avut sau au în perspectivă alegeri, iar alegerile nu merg bine cu interdicții și carantină în Balcani, aşa cum nici campionatele de fotbal nu merg fără microbişti.
A doua zi după celebrarea la Belgrad a victoriei electorale a lui Vucic, la care au participat mii de susținători de partid îmbrățișându-se și fără a purta măști, doi dintre miniștrii săi și președintele parlamentului au fost depistaţi pozitivi la coronavirus.
În Muntenegru, coronavirusul a reapărut într-o formă explozivă, potrivit presei locale, după întoarcerea a sute de microbişti care au trecut granița în Serbia pentru a urmări un meci de fotbal, în timp ce la Sofia, Boiko Borisov, după ce a întrerupt informarea zilnică a cetăţenilor cu privire la situaţia epidemiologică, a permis organizarea meciului CSKA-Lokomotiv, cu participarea a 10.000 de microbişti, se înţelege, fără nicio măsură de protecție.
Nu a fost, însă, doar oportunismul electoral. Economiile anemice ale acestor țări nu puteau rezista mai mult, şi nici oamenii blocați/închişi în apartamentele- cutii de chibrituri de pe vremea lui Tito, Hoxha și Ceaușescu, în timp ce teoriile conspiraţiei care galopau pe reţelele sociale în jurul virusului alimentau nerăbdarea cetățenilor pentru ridicarea măsurilor.
Numai în Bulgaria, într-un sondaj de opinie, un milion de oameni au spus că sunt siguri că virusul nu există sau că este fabricat! În plus faţă de toate aceste lucruri, sute de mii de lucrători sezonieri s-au întors în patria lor din țări precum Italia, Marea Britanie, Germania, unde coronavirusul a făcut măcel.
Grecia
Următoarea etapă a fost ca odată cu deschiderea granițelor grecești pentru turismul rutier, coronavirusul să intre împreună cu turiştii balcanici pe la Promachonas ca să ajungă pe litoral şi în insule, dar și cu miile de muncitori sezonieri din Albania, Bulgaria și România, ajungând pe câmpurile din Macedonia și Tracia.
O analiză a distribuției geografice zilnice realizată de Autoritatea de Sănătate Publică din Grecia (Voria.gr) arată că, în perioada 1-15 iulie, au fost confirmate 507 cazuri noi în țară, dintre care 278 sunt importate din străinătate și 229 sunt cazuri interne. Din numărul total de cazuri interne, şi anume 229 de noi infectări, 148 au fost depistate în zone din Macedonia și Tracia, unde lucrează în agricultură străini nou-veniți.
Traducerea: Carolina Ciulu, RADOR