Atentatul cu bombă din metroul din Sankt Petersburg, realizat de un cetățean rus născut în Kârgâzstan, a ridicat din nou semne de întrebare legate de fenomenul terorist din toată lumea, asociat cu mica națiune din Asia Centrală.
Atacul din Sankt Petersburg vine după mai multe incidente în ultimii ani, printre care cel de la maratonul din Boston - pus în practică de ceceni care au crescut în Kârgâzstan - și de cel de pe aeroportul din Istanbul, de anul trecut din iunie, unul dintre suspecți fiind tot kârgâz.
Deși oficiali ruși cred că suspectul Akbarjon Djalilov nu avea legături cu Statul Islamic, există speculații în rândul anchetatorilor că atacul ar fi fost un semn de râzbunare pentru implicarea armată a Rusiei în războiul civil din Siria, și pentru atacuri asupra unor ținte ale ISIS din Siria.
Alături de alte state vecine din Asia Centrală, mica țară musulmană cu șase milioane de locuitori a fost un teren fertil pentru recrutarea de luptători jihadiști care să se altăure Statului Islamic și altor grupări militante pe câmpul de luptă din Irak și Siria.
Conform statisticilor guvernamentale și organizațiilor care monitorizează terorismul, mai mult de 500 de persoane, printre care 121 de femei, au plecat din Kârgâzstan să lupte în Siria și Irak din 2014 până acum.
Zeci de oameni s-au întors în ultimele luni, de când ISIS a început să piardă teren. Prezența lor a început să provoace îngrijorări pentru guvernul din Bișkek, capitala Kârgâzstanului, ca și pentru Rusia și Occident.
„Grupările extremiste sunt foarte active în Kârgâzstan și sunt foarte bine organizate”, a spus Begijon Ahmedov, un analist de securitate din Bișkek, citat de VOA. „Ei au construit o rețea puternică și nu au avut probleme din partea autorităților până de curând”.
Analiștii spun că grupările radicale au apărut în multe părți ale Kârgâzstanului, în special în regiunea Osh, locul de naștere al lui Djalilov - după căderea URSS. Osh, al doilea oraș ca mărime din țară, este considerat un focar al grupurilor radicale. Multe din grupuri au fost influențate de Mișcarea Islamică din Uzbekistan (IMU) care este influențată de ISIS șicare a luptat alături de Al Qaida în Afganistan.
În ciuda acțiunilor guvernului kârgâz împotriva acestor grupări (ISIS a fost desemnat grupare teroristă în martie 2015 de către autoritățile din Bișkek), tot mai mulț tineri luptători li s-au alăturat și au plecat spre Siria și Irak.
„Sunt implicați în recrutarea cetățenilor kârgâzi și transferul recruților către Siria și Irak, pentru a lupta alături de ISIS”, a anunțat biroul procurorului din Osh, în 2015. „În cele din urmă, ei se întorc acasă și desfășoară activități ilegale”.
Rețeaua cu legături cu ISIS are simpatizanți în rândul elitelor din Kârgzstan. Maksat Kunakunov, fost parlamentar kârzgâz, a fost arestat pentru că a furnizat arme unor militanți ISIS în iulie 2015.
Kunakunov reprezenta Ak-Jol, care a fost fondată de fostul președinte Kurmanbek Bakiev și era partid de guvernământ când a fost alungat de la putere de proteste antiguvernamentale în 2010.
Ceea ce mai scrie presa internațională este că există mai multe motive sociale, economice, care au făcut ca extremismul să-și găsească un loc potrivit în această țară.
După colapsul URSS, multe state central-asiatice, printre care și Kârgâgzstan, au rămas fără o identitate națională - majoritatea au îmbrățișsat islamul, iar alții în căutare de informații și cunoștințe religioase s-au alăturat grupurilor extremiste.
„Susținătorii ISIS în Asia Centrală par să fie majoritatea muncitori imigranți care nu au cunoștințe despre islam, ca religie, dar se alătură acesteia ca identitate ce le oferă solidaritate”, a explicat Noah Tucker, profesor asociat la Universitatea George Washington.