În doi ani şi 7 luni, comisarii şpăgari de la Direcţia Permise Argeş au avut 149 de termene de judecată, au fost audiaţi 100 de martori şi au fost vizionate 700 de ore de înregistrări.

De cele mai multe ori, procesele corupţilor din România durează ani, fără să fie audiat un martor. Excepţia o întâlnim la Curtea de Apel Târgu Mureş, unde există un magistrat care judecă serios cazul complex al celor 28 de indivizi trimişi în judecată în dosarul permiselor de la Argeş.

Soluţia aleasă de magistratul Mihaela Ramona Creţu este simplă: termene de pe o zi pe alta, amenzi usturătoare aplicate avocaţilor care invocă diferite motive pentru amânare, aducerea "pe sus" a martorilor, dacă aceştia refuză să se prezinte în faţa instanţei, urmărirea probelor audio-video de-a lungul a sute de ore, mandate de aducere pentru învinuiţi şi emiterea de adrese către diferite instituţii cu precizarea expresă a termenului de răspuns.

Cazul Copos trenează de cinci ani

Prin comparaţie, dosarul lui Gheorghe Copos în care fostul vicepremier este acuzat de efectuarea unor tranzacţii fictive cu spaţii ale "Loteriei Naţionale" se judecă de cinci ani. La ultimul termen s-a înregistrat o nouă amânare, pe motiv că Gheorghe Copos nu are avocat. Până la acest moment nu s-a efectuat niciun act procedural în dosar.

149 termene de judecată

În decembrie 2008, 28 de persoane, în frunte cu Gheorghe Vlăsceanu, fostul comisar şef al Direcţiei Permise Argeş, au fost trimise în judecată de procurorii DNA. Comisarul ar fi primit bani pentru eliberarea a mii de permise de conducere, fără susţinerea examenului. La data respectivă, în locuinţa lui Vlăsceanu au fost descoperite 800.000 euro, bani care s-a presupus că provin din acelaşi tip de activităţi ilegale. Tot atunci a început şi coşmarul pentru mituitori şi mituiţi. În doi ani şi jumătate, judecătoarea s-a întâlnit cu inculpaţii de 149 de ori.

Mihaela Ramona Creţu a judecat inclusiv în perioada vacanţei judecătoreşti, acest proces fiind amânat cel mai mult cu douăzeci de zile. Încă de la început, primele trei termene au fost fixate din două în două zile.

A urmat o "pauză" de cinci, după care au curs termene de pe o zi pe alta. În acest ritm, judecătoarea a respins şi motivat toate cererile de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate şi cererile iniţiale de eliberare din penitenciar sub control judiciar.

Amenzi pentru sabotorii procesului

După numai două luni de la începerea procesului, doi dintre avocaţi erau amendaţi de instanţă. În acelaşi timp, Creţu a amendat Spitalul Municipal Câmpulung Muscel că nu a trimis la termen o foaie de observaţie a unui arestat, aceeaşi sancţiune fiind aplicată Consiliului Judeţean Argeş pentru că nu a trimis în timp util, prin fax, un document al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Deoarece un martor nu a fost adus de poliţie, în ciuda dispoziţiei instanţei, judecătorii l-au amendat pe şeful IPJ Dolj cu 1.000 lei. La un moment dat, dosarul a ajuns la Înalta Curte. Pentru a evita birocraţia, judecătoarea a trimis un şofer căruia i-a plătit şi diurnă pentru recuperarea de urgenţă a actelor şi continuarea procesului. Un alt avocat care a încercat să tergiverseze procesul a fost amendat cu 1.500 lei.

Martori aduşi cu mandate

În acelaşi proces, judecătoarea Mihaela Ramona Creţu a trimis o adresă directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) prin care-l "ameninţa" cu o amendă de 1.500 lei dacă nu comunică datele de identificare ale directorului Penitenciarului Rahova.

Martorii care nu s-au prezentat nemotivat la audieri au fost citaţi cu mandate de aducere, alţii, plecaţi din ţară, fiind audiaţi prin videoconferinţă. Dacă un inculpat a cerut amânarea cauzei pentru angajarea unui nou avocat, judecătoarea a trimis imediat adresă la Baroul Mureş pentru desemnarea unui apărător din oficiu. Acelaşi magistrat a trimis în două rânduri adrese către postul de televiziune pentru punerea la dispoziţie a unor înregistrări tv cu menţiunea că, în caz contrar, postul va fi sancţionat cu amendă între 100 şi 1.000 lei.

STATISTICĂ

Un proces model

• Potrivit datelor statistice furnizate de Curtea de Apel Târgu Mureş, dosarul permiselor de la Argeş conţine 104 volume, fiecare având câte 500 – 1.000 de pagini. Rechizitoriul are 863 de file.
• De la începutul procesului au fost audiate şi vizionate 700 ore de înregistrări audio-video, fiind ascultaţi toţi cei 28 de inculpaţi, plus 79 de martori, atât din partea acuzării, cât şi din partea apărării. În acelaşi timp, au fost confruntaţi o parte din inculpaţi şi s-a mers în paralel cu administrarea probelor, atât în apărare, cât şi în acuzare.
• Împărţind cele 149 de termene ale acestui proces la 31 de luni de când a fost trimis în judecată, rezultă o medie de cinci zile pentru fiecare termen de judecată. Dosarul se află pe rol din decembrie 2008.

SUSPENDARE

Cristian Popescu - Piedone şi-a luat permis la Argeş

În perioada 01 ianuarie 2006 - iunie 2008, pe raza judeţului Argeş, şi-au stabilit domiciliul şi au obţinut permise de conducere aproximativ 3200 persoane. Printre aceştia se numără şi primarul sectorului 4, Cristian Popescu – Piedone.

În primăvara anului 2009, prefectul de Argeş declara că primarul şi-a luat luat permisul de conducere la toate cele cinci categorii în aceeaşi zi, mutându-şi domiciliul în Argeş pentru o lună. În noiembrie 2009, Curtea de Apel Piteşti a decis, prin hotărâre definitivă, confiscarea a aproape jumătate de milion de euro din averea fostului comisar şef Gheorghe Vlăşceanu, după ce Agenţia Naţională de Integritate (ANI) s-a autosesizat în legătură cu venituri care nu puteau fi justificate.