Unii procurori mai zeloşi sau care doar vor să dea bine în faţa şefilor, trimit în instanţe câte o cerere de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi, în dosare vechi şi de mult nelucrate, vai mama lor.
Veţi spune şi ce dacă? Judecătorii au salarii nesimţite, pensii aşişderea, să muncească.
Problema e că nu sunt doar ei. Sunt şi grefierii şi arhivarii. Şi avocaţii. Şi justiţabilii.
Toţi vin complet neprotejaţi pentru că instanţele nu au bani să cumpere măşti şi mănuşi.
Proiectul futurist dar atât de ridicol al MJ prevede achiziţionarea de combinezoane ca pentru un război nuclear, dar preşedinţii de instanţă nu au bani de spirt, în cazul, puţin probabil, că s-ar găsi.
Totul e o cacealma.
Da, se audiază persoanele deţinute prin videoconferinţă, dar la celelalte cauze, cu inculpaţi în arest la domiciliu sau control judiciar, prezenţa lor este obligatorie în sala de judecată, asistaţi de avocaţi.
Aşa încât, când va cădea primul judecător dintr-o secţie penală, se vor închide instanţele.
Dar, aşa cum susţine Înaltul Comisariat ONU, persoanele condamnate nu ar putea să îşi ispăşească pedepsele acasă?
Până una alta, în vreme de criză majoră, Consiliul Superior al Magistraturii a făcut dovada neasumării şi neînţelegerii rolului său.
Dincolo de a garanta independenţa sistemului judiciar, ar trebui să fie locul de unde să dă ora exactă în justiţie, unificând şi punând lucruri la punct, pe un făgaş aşteptat de o ţară întreagă.
Recomandările noastre
