Faimoasa publicație franceză Livres Hebdo a avut doar cuvinte de laudă pentru cartea "Jurnal de pandemie" scrisă de Octavian Hoandra.
Joi, la Clubul Diplomaților, Octavian Hoandră a lansat cartea "Jurnal de pandemie". Aceasta a fost scrisă chiar în timpul pandemiei de COVID-19, în carantină.
Hoandră s-a axat pe trei planuri, pe cursivitatea textului, pe metafora simplă, dar și pe sintagme spontane sau momente de umor: "Mă uit la Ludovic Orban ca la un stâlp de telegraf!"
Octavian Hoandra le povestește cititorilor momente din vremea armatei obligatorii, din perioada comunismului, și a traiului boem din acele vremuri, când a fost arestat de Securitate și legat cu cătușele de calorifer și bătut. Un alt pasaj important din carte se întâmplă în decembrie '89, când a intrat în cercurile literare frecventate, prieteniile cu scriitori celebri etc.
Al treilea plan se axează pe partea documentară, care l-ar putea informa pe un cercetător al viitorului, care ar citi cartea "Jurnal de pandemie", să înțeleagă ce s-a întâmplat cu oamenii și autoritățile în carantină.
Scriitorul a dorit să-l ducă pe cititor pe partea dezvoltării, dar amețindu-l în trecut sau proiectandu-l într-un viitor apropiat, predictibil de către Hoandră. Cartea a fost tipărită de Editura Școala Ardeleană și poate ajunge la sufletul oricui.
„Jurnal de pandemie”
Cartea lui Octavian Hoandră oferă "oportunitatea de a privi și redeschide minunile 'gânditorilor satirici ai Iluminismului și pandemiei din România', el a trăit trei luni de izolare. Hoandră scoate în evidență diaspora românească, negarea politică europeană, lipsa de deschidere culturală, dar mai ales absența demnității și 'disprețul față de vecinătatea umană'. Impotența liderilor este de așa natură încât multe țări se îndreaptă spre dezastru. Ce va rămâne din umanitate dacă toată lumea va nega solidaritatea, coeziunea și responsabilitatea? Cruzimea, nedreptatea, nedreptatea, dislocarea, sunt ele atunci relele de la sfârșit?
Cum rămâne cu regulile noastre morale și cu libertățile noastre individuale? Autorul îndeamnă 'să observăm, înainte de a fi prea târziu, că politicienii sunt depășiți [...] și că pot face față căderii economiei'. Dacă nu putem recâștiga umanitatea, probabil că vom pierde totul. Ce strigăt emoționant și ce mesaj puternic ne transmite Octavian Hoandră. Nu cumva remediul tragediei sociale, universalitatea asupririi politice și a izolării umane nu se află chiar în inima sufletului nostru? O interogație înțeleaptă a autorului în această carte bogată și remarcabilă", comentează Jean-Pierre Bonnel, scriitor, critic literar și de artă, potrivit m.ziuanews.ro.