Duminică se desfășoară primul tur al primarelor de dreapta și centru pentru desemnarea candidatului la alegerile prezidențiale din Franța, din primăvara viitoare.
Momentul este important pentru că cel care va ieși învingător din aceste primare este, practic, viitorul președinte al Franței. Bilanțul catastrofal al mandatului lui François Hollande riscă să elimine stânga din turul doi al prezidențialelor, prefigurând deja un tur doi între Marine Le Pen și candidatul dreptei. Or, este destul de puțin probabil ca Franța să repete surpriza americană și să propulseze extrema dreaptă la putere.
7 candidați au reușit să obțină semnăturile necesare pentru a se prezenta la primare și între aceștia, trei par să se detașeze ca favoriți : Alain Juppé, fost prim-ministru al lui Jaques Chirac și fost ministru de externe în mandatul lui Nicolas Sarkozy este, până în prezent, cel mai bine plasat ; Nicolas Sarkozy, fost președinte, a revenit în politică pe poziția de președinte al Partidului Republican și se plasează pe locul secund în preferințe; François Fillon, fost prim ministru în mandatul lui Nicolas Sarkozy,este « challengerul » de duminică.
Cele trei dezbateri televizate organizate în ultima perioadă au permis emergența destul de surprinzătoare a lui François Fillon care de câteva luni crește constant. Între Alain Juppé (71 de ani) care crede că alegerile se câștigă « pe centru » și are deci un program judecat destul de moale și Nicolas Sarkozy (62 de ani) care vânează pe terenurile Frontului Național, încercând să șifoneze voturile Marinei Le Pen, François Fillon se prezintă cu un program clar de dreapta, bine articulat, fără complexe dar și fără excese.
Iată o succintă comparație între programele celor trei favoriți :
-în plan economic, toți trei sunt pentru reducerea impozitului pe venit (cu variații pentru Fillon), pentru suprimarea impozitului pe avere (ISF), pentru scăderea taxării drepturilor succesorale, pentru creșterea vârstei de pensionare, pentru suprimarea programului de lucru de 35 de ore pe săptămână introdus de socialiști la începutul anilor 2000, pentru scăderea supra-taxării societăților. Juppé și Fillon văd o creștere a TVA și o scădere a impozitului pe venitul societăților, spre deosebire de Sarkozy.
-în ceea ce privește problemele de societate : Juppé și Sarkozy vor menținerea legii Taubira privind căsătoriile între homosexuali, în timp de Fillon vrea să o amendeze pentru a clarifica filiația (un copil descinde din doi părinți de sex opus) ; Juppé este împotriva interzicerii valului islamic în universități, Sarkozy este pentru, Fillon vrea să dea dreptul Consiliilor de administrație din Universități să adopte proceduri interne proprii. Juppé și Fillon sunt pentru menținerea « dreptului de sol » în timp ce Sarkozy propune ca un copil aflat pe solul francez, născut din părinți aflați în situație legală să primească cetățenia abia la 18 ani. În ceea ce privește internarea preventivă a tuturor celor fisati « S » (radicalizați) Juppé și Fillon sunt împotrivă, Sarkozy este pentru. Juppé și Fillon sunt de asemenea împotriva restabilirii serviciului militar național în timp ce Sarkozy vrea ca toți ținerii care nu se află nici la școală nici la muncă, între 18 și 25 de ani să fie obligați la un serviciu național.
Toți sunt în favoarea reducerii cheltuielilor publice, a numărului de funcționari și a creșterii timpului de lucru pentru funcționari, care azi beneficiază în Franța de condiții extrem de avantajoase în comparație cu cei care lucrează în domeniul privat .
După cum se vede, diferențele nu sunt colosale însă ceea ce îi distinge pe candidați este modul în care doresc să pună în practică aceste direcții politice. La aceasta se adaugă, desigur, caracterul fiecăruia. Dacă Juppé este considerat prea moale pentru vremurile pe care le trăim (sintagma lui despre « identitatea fericită » a fost adesea luată în derâdere de contracandidați) Sarkozy este considerat prea agitat și cu un pasiv destul de greu după mandatul precedent. Este probabil motivul pentru care « al treilea om », François Fillon, pare să creeze surpriza. Și această surpiza ar fi, evident, eliminarea lui Nicolas Sarkozy încă din primul tur al primarelor.
Peste 10 000 de secții de votare au fost organizate pe tot teritoriul Franței. De teama fraudelor care au marcat alegerile pentru președinția partidului în urmă cu 3 ani și care l-au dezavantajat pe François Fillon, o modalitate strictă de supraveghere a fost pusă în practică. Pentru a acoperi cheltuielile angajate în organizarea scrutinului, fiecare votant va trebui să plătească, înainte de a se exprima, 2 euro. O dezbatere aprinsă are în ultimele zile în centrul ei faptul că votul este deschis tuturor, și nu doar membrilor de partid, din momentul în care semnează o carta prin care recunoaște că aderă la a valorile dreptei. Mulți simpatizanți de stânga și-au anunțat intenția de vota la aceste primare pentru a evita o victorie a lui Nicolas Sarkozy care l-ar propulsa, după cum spuneam, cu o foartemare probabilitate, direct președinte al Frantei…