Curtea Constituţională a României a constatat, miercuri, că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie motivată în fapt şi în drept la data pronunţării. CCR a precizând într-un comunicat că redactarea acesteia ulterior deciziei lipseşte persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanţă şi dreptului la un proces echitabil.

Prin decizia sa de miercuri, CCR statuează că această practică contravine Constituției si CEDO. Luju avertizează asupra art. 553 din Codul de Procedură Penală, care prevede că doar hotărârea penală definitivă se pune în executare, hotărârea fiind compusă din partea introductivă, expunere și dispozitiv, arată un comunicat.

Judecătorii de penal ar fi încălcat ani în șir drepturile omului

Judecătorii de penal au încălcat ani în șir drepturile omului, apreciază Luju. Au trimis condamnații la închisoare fără să motiveze hotărârile prin care au dispus condamnările, ci doar în baza unor minute.

Curtea Constituțională a pus capăt acestor practici abuzive miercuri, 7 aprilie, când a statuat că modalitatea prin care condamnații erau trimiși la închisoare în baza unor minute, iar nu în baza hotărârilor judecătorești efective, contravine Constituției României și CEDO. Mai exact, CCR a declarat neconstitutionale prevederile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală. Acestea stabilesc urmatoarele:

Art. 400 alin.(1):

„Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”;

Art. 405 alin. (3):

„Președintele completului pronunță minuta hotărârii”;

Art. 406 alin. (1) și (2):

„(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.

(2) Hotărarea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, și se semnează de toti membrii completului și de grefier”.

CCR a stabilit că este obligatoriu ca hotărârea judecătorească să fie redactată la data pronunțării. În caz contrar (adică prin motivarea hotărârii după pronunțarea minutei), se aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil. De asemenea, punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei, precum și dispozițiilor din Constituția României și din Convenția Europeana a Drepturilor Omului care consacra demnitatea umană și dreptatea ca valori supreme ale statului de drept.

Art. 553 din Codul de procedură penală care prevede că doar hotărârea penală definitivă se pune în executare

În Codul de procedură penală există o prevedere care stabilește că doar hotărârea penala definitivă se pune în executare. Conform art. 553 Cpp:

“(1) Hotărârea instanței penale, rămasă definitivă la prima instanță de judecată sau la instanța ierarhic superioară ori la instanța de apel, se pune în executare de către prima instanță de judecată.

(2) Hotărârile pronunțate în prima instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție se pun în executare, după caz, de Tribunalul București sau de tribunalul militar.

(3) Când hotărârea rămâne definitive în fața instanței de apel sau în fața instanței ierarhic superioare, aceasta trimite instanței de executare un extras din acea hotărâre, cu datele necesare punerii în executare, în ziua pronunțării hotărârii de către instanța de apel sau, după caz, de către instanța ierarhic superioară.

(4) Dispozițiile alin. (1)-(3) sunt aplicabile și în cazul hotărârilor nedefinitive, dar executorii, cu excepția celor privind măsurile de siguranță, măsurile asiguratorii și măsurile preventive, care se pun în executare, după caz, de judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară sau de instanță care le-a dispus.

(5) Când hotărârea instanței de apel a fost modificată prin hotărârea Înaltei Curți de Casatie și Justiție, pronunțată în recurs în casație, Înalta Curte de Casație și Justțtie procedează potrivit alin. (3).

(6) În cazul pedepselor și măsurilor neprivative de libertate, judecătorul delegat cu executarea din cadrul instanței de executare poate delega unele atribuții judecătorului delegat cu executarea de la instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în circumscripția căreia locuiește persoana aflată în executare”.

Asadar, art. 553 din Codul de procedura penala vorbeste doar despre hotărâri penale care sunt puse in executare, nu despre minute, conchide Luju. Un extras trebuie deci să cuprindă inclusiv o parte din motivare, așa cum se întâmplă spre exemplu în cazul minutelor CCR, care sunt însoțite și de o scurtă motivare.

În acest context, art. 553 trebuie coroborat cu art. 401 din Codul de procedură penală, care descrie ce este o hotărâre penală, apreciază Luju.

Art. 401 – Hotărarea prin care instanța penală soluționează fondul cauzei trebuie să conțină o parte introductivă, o expunere și dispozitivul”. 

În ceea ce privește decizia din apel, aceasta este prevăzută de art. 424 din Codul de procedura penală, precizându-se de asemenea că hotărârea din apel trebuie să conțină o parte introductivă, expunere și dispozitiv.

A fost avertizat “completul negru ÎCCJ”?

Luju mai remarcă faptul că judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir și Alina Ioana Ilie de la ICCJ au terminat motivarea hotărârii de condamnare din dosarul “Ferma Baneasa” fix cu o zi înainte să vină decizia CCR, după o întârziere de peste 100 de zile de la momentul pronunțării. În cazul în care ar fi întârziat cu doar o zi după ce CCR pronunța decizia de miercuri, avocatul Robert Roșu și ceilalți inculpați din dosarul “Ferma Băneasa” ar fi fost eliberați, tocmai în baza acestei decizii CCR, care stabilește că trimiterea la închisoare a condamnatului se face în baza hotărârii, nu în baza minutei.

Citește și Revoltă generală după publicarea motivării din dosarul Băneasa. De ce a fost condamnat Robert Roșu