Visul lui Dan Voiculescu de a anula decizia CNSAS prin care a fost declarat colaborator al Securităţii a fost spulberat de magistraţi
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a publicat motivele pentru care l-a declarat colaborator al Securităţii pe Dan Voiculescu. Magistraţii i-au explicat senatorului de ce nu au luat în considerare ultima cale extraordinară de atac, contestaţia în anulare, arătând că toate probele au fost luate în calcul de-a lungul procesului. Disperarea lui Felix Voiculescu a contestat, prin avocat, inclusiv votul înregistrat la şedinţa Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), când a fost declarat colaborator. O altă obiecţiune a demnitarului a fost aceea că a fost verificat de două ori cu privire la "relaţiile" sale cu organele de securitate, prima dată primind verdict de necolaborare. În acest sens, a cerut instanţei să constate că CNSAS nu a adus probe noi. Judecătorii au admis doar în parte cererea lui Voiculescu. Acesta este şi motivul pentru care declaraţia olografă din octombrie 1977 prin care informează conducerea întreprinderii Vitrocim, la care era angajat, cu privire la cele două rude rămase în străinătate a fost eliminată ca probă. Au rămas în schimb la dosar două note: una despre un cetăţean austriac de origine română şi una a ofiţerului care l-a recrutat în 1970.
Trai de comerciant turnător Deşi în 1975 s-a înscris în Partidul Comunist Român (PCR) şi a fost scos din reţea, Securitatea nu se lasă şi continuă să-l contacteze pe Voiculescu pentru "rezolvarea de probleme pe linie de muncă în cadrul Comerţului exterior", în ciuda faptului că "duce un trai peste nivelul obişnuit al populaţiei, atâta timp cât are un autoturism marcă străină, imobilul său fiind dotat cu încălzire centrală şi piscină", după cum se arată în notele securităţii. Decizia judecătorilor este definitivă şi irevocabilă.
Recomandările noastre
