Jonglerii cu generali pe culoarele Puterii politice. Ce s-a întâmplat, de fapt, după cazurile 2 Mai și Crevedia.

Jonglerii cu generali pe culoarele Puterii politice. Cazurile 2 Mai și Crevedia. Astăzi vreau să vă spun/reamintesc o poveste de pe culoarele Puterii politice românești, o istorioară cu multe înțelesuri pentru a putea intui scenariile reale din evenimente care se desfășoară acum sub ochii noștri.

Nevoia de sânge după 2 Mai și Crevedia

În anchetele privind tragediile de la 2 Mai și Crevedia pare că Guvernul este într-un impas de imagine. În general, când se produce un eveniment de acest fel, oamenii vor și un fel de Justiție imediată, nu doar declanșări de anchete și crearea premizelor unor procese care se vor încheia peste ani și ani. E absolut real și pe deplin mulat pe trăsăturile naturii umane că oamenii vor din prima clipă cătușe. În cazul 2 Mai, cătușele au venit imediat, tânărul Vlad Pascu fiind arestat ”on the spot”.

La Crevedia, lucrurile sunt mai complicate în a stabili responsabilitățile și cătușele întârzie să apară. Dar, sunt sigur, momentul lor va veni. Ba chiar cred că asta va fi destul de repede.

Apoi, omul care privește realitatea prin ecran are nevoie de un ”monstru” pe care să își reverse furia. Familia Pascu și ale lor sute de proprietăți sunt candidați excelenți pentru acest rol în cazul 2 Mai. Pot spune cu mâna pe inimă că și mie mi se pare că felul în care au crescut o mașină de comis infracțiuni îi aruncă pe foștii soți Pascu în categoria personajelor detestabile.

În cazul Crevedia, familia Doldulea cu tot cu tabloul în care și-au înghesuit opulența între Brâncoveni și Basarbi este și ea un candidat perfect, lista lor de legături politice suspecte fiind completată de primarul din Crevedia care nici măcar susținut/flancat de președintele Consiliului Județean și de prefectul de Dâmbovița nu a reușit să lege două-trei cuvinte inteligente.

Vânătoarea de responsabili

Natura umană mai cere, însă, ceva imediat după consumarea unei tragedii: asumarea răspunderii de mahări din structurile de forță. Adică vor demiteri.

În cazul 2 Mai raportul dur al Corpului de Control al ministrului de Interne a adus destul de rapid patru demisii și apoi, după ce Cătălin Predoiu a anunțat – mai mult metaforic decât procedural – că dizolvă IPJ Constanța și că o va reclădi după noi reguli, a apărut și a cincea, comandantului Inspectoratului. Practic, demisia chestorului Adrian Glugă a fost făcută mai mult pentru a scădea presiunea publică apărută pentru demiterea secretarului de stat Bogdan Despescu, considerat protectorul său.

De fapt, presiunea de pe Despescu a scăzut-o apariția dezastrului din Crevedia. Nu sunt conspiraționist și nici nu vreau să alimentez aceste teorii, e vorba de o succesiune de evenimente absolut accidentale care nu a mai permis atenției publice să se concentreze pe ambele cazuri.

Și uite așa, cu vorbe multe, am ajuns la povestea pe care am vrut să v-o spun azi.

Probleme în paradisul lui Dragnea

Este legată tot de chestorul Despescu și ea s-a consumat în ianuarie 2018. Pe atunci, chestorul conducea Poliția Română. Era pe această funcție încă din vremea Guvernului Dacian Cioloș și trecuse cu bine prin schimbarea Cabinetului.

Pe atunci România se împărțea între lumea lui Liviu Dragnea și cei care i se opuneau.

Din lumea lui Dragnea făcea parte și ministrul de Interne, Carmen Dan, rămasă și acum partener de gătit cu fostul lider al PSD.

Din cealaltă lume făcea parte prim-ministrul Mihai Tudose a cărui ”lună de miere” cu Dragnea se terminase după ce a avut câteva excese de independență.

Coincidența face să apară taman în acea perioadă de schimbare între ani dosarul lui Eugen Stan, polițistul pedofil care ataca minori și femei în lifturile din București.

După arestarea lui Stan au apărut informații că la primele abateri de tip agresiune sexuală el fusese protejat!

Premieră în lumea serviciilor secrete

Au venit demisii, dar Carmen Dan i-a cerut demisia șefului Poliției Române. Bogdan Despescu a refuzat, iar ministrul a propus demiterea premierului, singurul care dispune de soarta celor cu rang de secretar sau sub-secretar de stat.

Știind că va provoca direct un scandal cu șeful său de partid, Tudose refuză solicitarea lui Dan, ba chiar îi oferă chestorului un răgaz de 7 zile pentru a prezenta un raport de activitate.

Era 10 ianuarie 2018. Scandalul s-a prelungit până pe 29 ianuarie când, la ordinul lui Dragnea Cex-ul PSD îi retrage sprijinul Guvernului Tudose.

Interesant este că în ziua în care Dan dorea demiterea șefului Poliției s-a petrecut un eveniment unic în istoria instituțiilor de forță. Ea îi pregătise un înlocuitor lui Despescu, în persoana chestorului Cătălin Ioniță, șeful unuia dintre serviciile secrete din subordinea MAI, Direcția Generală Anticorupție.

Inedit, Dan avea și o hârtie că Ioniță ar fi acceptat funcția.

Și mai ciudat este că Tudose afirmă că Ioniță nu își dorea funcția și chestorul în cauză confirmă, în ciuda documentului deținut de ministrul de Interne!

Întâmplarea este absolut unică într-o țară în care generalii se războiesc de 33 de ani.

Aproape epilog

Ce s-a ales de personajele din această poveste. Mihai Tudose a plecat la ”opoziția” ex-pesedistă, la Victor Ponta și a ajuns în Parlamentul European. Acum s-a reîntors în PSD. Carmen Dan a rămas ministru și în guvernele conduse de Sorin Grindeanu și Viorica Dăncilă, dar după căderea lui Dragnea, în 2019, ea demisionează și s-a retras la Teleroman.

Cătălin Ioniță nu s-a bucurat mult de funcție. În 2018 este cercetat pentru trafic de influență și, chiar dacă dosarul este clasat în 2019, în 2020 își încetează raporturile de muncă la MAI.

O soartă mai bună a avut Bogdan Despescu. A fost schimbat de la conducerea Poliției, Carmen Dan scăpâd astfel de ambii chestori de care se împiedicase în ianuarie 2018. Deși e buzoian – și de aici legenda din jurul său că e prieten cu Marcel Ciolacu și cu Nicolae Ciucă – el devine secretar de stat pe semnătura lui Ludovic Orban, în ministerul condus de Marcel Vela. Rămâne pe mandatele lui Lucian Bode și acum e ”moștenit” de Cătălin Predoiu.

Îi va cere ministrul demisia? E un mister. La fel ca în cazul actualului șef al Poliției, chestorul Benone Matei, autorul unei declarații controversate despre tragedia din 2 Mai.

A doua minge de foc din mâinile ministrului, după 2 Mai

Cazul Crevedia, cel mai recent și, în consecință, cel mai fiebinte, produce și el o așteptare de demisii în rândul instituțiilor de forță. Îndreptățite, pentru că nici un polițist nu a văzut timp de 3 ani stația GPL unde se tranfera gaz dintr-o cisternă în alta și avem mai mulți pompieri răniți decât civili!

Normal, disputa cea mai stridentă e în jurul lui Raed Arafat, dar, pe lângă declarațiile recente ale lui Klaus Iohannis și Cătălin Predoiu, la șeful DSU sunt astfel de discuții încă din ultimele zile ale Guvernului Emil Boc, adică din 2012!

Mai amenințați sunt șefii ISU Dâmbovița și București-Ilfov, primii care au ajuns la locul exploziei inițiale. Mișcările Parchetului, însă, sugerează că mai durează până vom vedea rezultate.

În acest caz, Arafat mai are o zi pentru a îi preda ministrului de Interne un raport privind misiunea. Ne așteaptă surprize de tipul raportului din 2 Mai? Vedem.

Inițiativele legislative după 2 Mai și Crevedia

După tragedii de asemenea proporții, oamenii mai au o așteptare, agitația.

Ca și după dezastrul de la Colectiv, vedem azi controale în toată țara, la benzinării și stații GPL. Așa cum a fost și în cazul ”Căminelor Groazei”, nimeni nu întreabă de ce nu s-au făcut astfel de controale din timp și nu numai după ce se sapă morminte.

Din acest punct de vedere, cele două cazuri nu pot avea consecințe politice/demisii de minștri, ca în cazul Căminelor. Marcel Ciolacu și Cătălin Predoiu sunt abia numiți și au preluat structurile de la predecesori.

De aici și dezinvoltura cu care propun schimbări legislative, înăsprirea pedepselor pentru șoferii drogați sau băuți și răspunderea penală pentru nerespectarea condițiilor de funcționare a stațiilor de alimentare.

Și tot de aici vine ușurința cu care ambii vorbesc de schimbări de șefi.