Să ridicăm un pic cortina asupra acestui subiect, amplu dezbătut după tragedia de la 2 Mai. Traficul de droguri a început să sufoce societatea. Reprezentanți ai autorităților statului, însă, mimează un fel de luptă, de fapt un joc de glezne în jurul hoiturilor consumatorilor, considerați trofee atunci când îi prind.

Adevărul că s-a ajuns în acest punct de drogangeală masivă, începând de la cele mai ciudate și ieftine substanțe psihotrope, la canabis, la drogurile „ușoare” care îi transformă în zombi, la ecstasy și medicamente gen xanax și oxyorom, până la cocaină – drogul bogaților, din cauza și cu concursul autorităților. Și aici mă refer în primul rând la structuri ale instituțiilor de siguranță națională, la magistrați și la politicienii puși în fruntea lor, precum și la parlamentarii legiuitori.

Din cauza inactivității lor, a corupției și chiar a delăsării polițiștilor antidrog, marcați de lehamitea că munca lor nu are finalitate, România a devenit teritoriul traficanților de droguri. A ajuns în punctul despre care ne atenționau, în urmă cu aproape 30 de ani, generalii de atunci din Interne și oficiali europeni.

Crima organizată s-a dezvoltat și cu ajutorul autorităților

 „Dacă crimei organizate i se permite să se dezvolte, însăși ființa statului și a instituțiilor sale democratice sunt periclitate, în mod deosebit acolo unde democrație este încă tânără și fragilă”, spunea Daniel Tarshys, fost secretar general al Consiliului Europei. Din anul 2000 încoace, crimei organizate i s-a permis să se dezvolte în România pas cu pas.

Acest flagel mondial, ce a capătat an de an o amploare tot mai mare, a constituit un real semnal de alarmă pentru organismele polițienești, pentru guverne, pentru organizații internaționale de prevenție. Mă număr printre puținii jurnaliști de teren vechi care știm cum de la an la an rețelele mafiote de traficanți de droguri au devenit o problemă și pentru România, începând cu anii 1994-1995.

Polițiștii de atunci, fără Academia de Poliție absolvită, descopereau cantități impresionante de droguri în raport cu ceea ce se întâmplă astăzi. Am scris la vreme respectivă și despre rețeaua lui Sava Dogmanov și cea a lui Jean de Ruiter un om de afaceri olandez, cu reședința în București. Ultimul avea înregistrate mai multe firme în capitală, însă derula afaceri în România de peste 20 de ani. Probabil că era și un om al serviciilor, căci avea ușile deschise și în vremea Securității lui Ceaușescu și după revoluție.

I-am amintit pe cei doi doar pentru că polițiștii români atunci au lucrat foarte mult până au reușit să îi anihileze. Importante, cu adevărat, au fost cantitățile de droguri pe care le-au găsit și confiscat în acea perioadă. Sunt fabuloase în raport cu capturile din știrile care ni se servesc azi!

Tone de droguri capturate la un singur transport

La un singur transport, polițiștii și vameșii au depistat 105 kg de cocaină. Au fost arestați atunci trei dintre șefii rețelei plus încă 10 traficanți și complici. La Constanța s-au descoperit pe vapoare și zeci de tone de heroină. Canabisul era descoperit în cantități uriașe în raport cu ce ni se comunică astăzi. Doar într-un container s-au găsit 1.182 de kg de canabis care aparținea olandezului Ruiter. Polițiștii l-au mai păgubit de 11.000 kg (11 tone) de canabis, drogul fiind găsit în mai multe containere din portul Constanța. Anul trecut în acest port nu s-a depistat nici măcar covidul.

Cum s-a ajuns aici? Cum România a devenit din țară de tranzit o țară de consum? Pe etape, din momentul în care unii șefi cu chipie și din vămi s-au prins că patroneze ei din umbră rețele de traficanți și pot să transforme drogurile în bani pentru ei. Și pentru partide, căci umbrela politică a fost mereu necesară. Iar executanții, polițiștii din Brigada de Combatere a Crimei Organizate, au lăsat armele jos. Unii de lehamite, alții de șmecheri care s-au prins că e rost de bani. Dar majoritatea din ei au realizat mișcarea șefilor de la butoane, fiindcă infractorii prinși fie nu mai ajungeau în instanță, fie nu erau condamnați cu executare, fie din traficanți știuți erau transformați în consumatori.

Ușor-ușor s-au deființat brigăzile, s-au reorganizat structurile și vechile echipe, mulți polițiști s-au pensionat. Diferența uriașă dintre salariile unui  procuror și judecător în raport cu cel al unui polițist care, cu mult risc, le aducea infractorul pe tavă, a fost o altă cauză majoră care a condus la delăsare și la dezastrul instaurat.

Joc de glezne la nivel înalt

Aceasta e o radiografie a trecutului, destul de blândă față de faptele și numele unor generali și politicieni din spatele cortinei. Ce se întâmplă în prezent e foarte important! Cum spuneam și în titlu, mai degrabă asistăm la un joc de glezne practicat de autorități în lupta aceasta cu drogurile. Rețelele de traficanți sunt încă puternice, destructurări ale lor sau arestări sunt foarte puține, spre bucuria consumatorilor care au nevoie de „marfă”. USR, cu membri și parlamentari, militează pentru legalizarea „drogurilor recreative”, care includ și canabisul. PNL și PSD vin cu proiecte și cu campanii care vizează tot consumul, iar celelalte partide critică pe unde apucă.

În rândul consumatoriilor de drog au intrat acum și copii de 12-13 ani, dar au bifat cu succes și polițiști, magistrați, artiști, și recent o jandarmeriță. Și pe linia acestor drogați sunt probleme mari, nerezolvate încă.

Șoferii sunt opriți în trafic și testati cu drugtest. Excepțional! Doar că aparatele astea nu au precizia necesară, dau erori. Institutul Medico-Legal (IML) a comunicat că 13% din șoferii cu rezultat pozitiv la drugtest, de fapt nu se drogaseră.  Totodată, legiștii spun că nu se face nicio distincție în ce procent este drogul în organism, ca la alcool. Șoferul e posibil să fi consumat drogul în urmă cu 5 zile, nu când s-a urcat la volan, dar pe buletinul de analize de la IML nu apare decât că s-a găsit drog în organism și sunt indicate tipurile de substanțe la care a ieșit pozitiv. De aceea dosarul penal merge mai departe.

Socitatea civilă a cerut și cere testarea obligatorie antidrog și a polițiștilor, după ce, în ultimii doi ani au fost prinși drogați mai mulți dintre ei, ba un polițist din Brașov chiar era distribuitor.

Încă de la începutul lunii octombrie, Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind statutul poliţiştilor în care se propune testarea obligatorie a polițiștilor și militarilor la intrarea în serviciu.  Sindicatele polițiștilor au sărit ca arse și se opun acestei măsuri. Consideră că testarea unui polițist „sfidează până și normele bunului simț”.