Ambasadorul Ion I. Jinga, a susținut o intervenție în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 59-a sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Socială

Intervenția diplomatul român a prilejuit observații notabile. El a arătat că, în actualul context marcat de pandemia de COVID-19, pe măsură ce procesul de refacere şi reconstrucţie a societăţilor avansează, importanţa tehnologiei digitale creşte. Utilizarea tehnologiei a devenit deja esenţială în aproape fiecare aspect al răspunsului global la pandemie, tehnologia deţinând un rol central în menţinerea funcţionării economiilor şi a sistemelor de sănătate, formării tinerilor şi conectării actorilor sociali.

Implementarea Foii de parcurs pentru cooperare digitală (Roadmap for Digital Cooperation), lansată de Secretarul General al ONU, evidenţiază însă şi realitatea că, în era interconectivităţii, 87% din populaţia statelor dezvoltate utilizează internetul, în timp ce acest procent este de doar 19% în rândul ţărilor cele mai puţin dezvoltate, ceea ce afectează accesul acestor state la prosperitate, relatează Agerpres .

Ambasadorul Ion I. Jinga a conturat necesitatea generării unui parteneriat global între guverne şi alţi actori relevanţi în domeniu

Ambasadorul Ion I. Jinga a conturat necesitatea generării unui parteneriat global între guverne şi alţi actori relevanţi în domeniu, în vederea asigurării accesului inclusiv şi echitabil la tehnologiile digitale.

El a mai evidenţiat faptul că Romania se situează între primele ţări din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte conectivitatea, graţie utilizării extinse a internetului în bandă largă ultra-rapidă şi a reţelelor fixe de mare capacitate, dar şi din punct de vedere al numărului absolvenţilor în domeniul IT&C.

Uipath, primul ”unicorn tehnologic” din România

Diplomatul român a amintit succesul iniţiativei UiPath, primul “unicorn tehnologic” din România, evaluat în prezent la peste 35 de miliarde de dolari.

“Digitalizarea educaţiei şi adaptarea sistemului educaţional la progresul tehnologic au devenit o prioritate în anul 2016, odată cu lansarea, de către Preşedintele României, a proiectului naţional +România educată+, iar în anul 2020 a demarat elaborarea Strategiei de digitalizare a educaţiei în şcoli. Unul din obiectivele majore ale României în domeniul dezvoltării îl reprezintă asigurarea incluziunii sociale. Sectorul digital este un exemplu în acest sens, România având unul dintre cele mai ridicate procente de femei care lucrează în domeniul IT, din întreaga Europă.”

“Mulţumită internetului, astăzi audienţa se află întotdeauna în aceeaşi cameră cu noi, iar tehnologia informaţiei a devenit parte a vieţii noastre. Dar revoluţia tehnologică nu aduce doar oportunităţi, ci şi provocări şi ameninţări. Folosirea tehnologiilor digitale cu desconsiderarea normelor de drept internaţional – inclusiv încălcarea drepturilor omului şi a dreptului umanitar – poate genera excluziune şi inegalităţi, supraveghere abuzivă, informaţii false şi criminalitate cibernetică. Omenirea nu poate profita din plin de beneficiile erei digitale fără mobilizarea unei cooperării globale, menite să contracareze aceste pericole potenţiale.”

John F. Kennedy: ‘Schimbarea reprezintă legea vieţii, iar cei care privesc doar spre trecut sau prezent vor rata, cu siguranţă, viitorul.”

“Lumea digitală poate avea şi o faţetă mai întunecată, dar ea ne oferă şi nenumărate beneficii, cu condiţia să ştim să le folosim în respect faţă oameni, naţiuni şi planeta pe care trăim. Omenirea are astăzi şansa de a reconstrui mai bine decât a făcut-o în trecut, iar utilizarea tehnologiilor digitale este vitală pentru o societate inclusivă şi sustenabilă. Vom reuşi acest lucru, dacă vom şti să ne adaptăm noii lumi. Aşa cum spunea John F. Kennedy: ‘Schimbarea reprezintă legea vieţii, iar cei care privesc doar spre trecut sau prezent vor rata, cu siguranţă, viitorul.”

România este o prezenţă activă în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Socială. Ţara noastră a prezidat, prin Reprezentantul Permanent la ONU, sesiunile 53 şi 54 ale Comisiei (2015 – 2016) şi a deţinut funcţia de vice-preşedinte la sesiunile 55 (2017), respectiv, 56 (2018) ale CSocD.