Studentul Jan Palach şi-a dat foc în centrul Pragăi, într-un gest disperat ce urmărea să risipească apatia care plana asupa ţării în urma invaziei sovietice care a zdrobit Primăvara de la Praga în 1968.

RRA aminteşte că Jan Palach, în vârstă de 20 de ani, s-a dus pe 16 ianuarie 1969 în Piaţa Wenceslas, şi-a turnat benzină în cap şi şi-a dat foc. Trecătorii l-au stins cu hainele lor, însă studentul la economie şi filozofie a murit trei zile mai târziu din cauza arsurilor. Palach a lăsat o scrisoare în care cerea eliminarea cenzurii şi a propagandei sovietice şi declanşarea unei greve generale.

Palach s-a autointitulat "Torţa nr. 1" într-o scrisoare a sa, lăsând impresia că făcea parte dintr-un grup mai numeros, care, în realitate, nu exista. Însă alţi câţiva oameni i-au urmat exemplul în Cehoslovacia şi în alte state ale blocului estic."Oamenii trebuie să lupte împotriva răului faţă de care se simt egali la acel moment", a spus Palach în spital pe 19 ianuarie, înainte de a muri.

Gestul lui Palach a avut drept model autoincendierea în 1963 a călugărului budist vietnamez Thin Quang Duc în Saigon, în semn de protest faţă de tratamentul aplicat de guvern comunităţii budiste.

În România, Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, pe 2 martie 1989, în semn de protest faţă de regimul comunist.

Gestul a fost repetat iarăşi la începutul Primăverii Arabe, în Tunisia, unde vânzătorul ambulant Mohamed Bouazizi a declanşat în decembrie 2010 o revoluţie dându-şi foc.

 

Te-ar putea interesa și: