La jumătate de veac de la autoincendierea lui Jan Palach, zeci de evenimente publice au avut loc miercuri în Cehia, inclusiv un concert în Piaţa Wenceslas şi dezvelirea unei plăci memoriale la Universitatea Carol, unde Palach studia.
Studentul Jan Palach şi-a dat foc în centrul Pragăi, într-un gest disperat ce urmărea să risipească apatia care plana asupa ţării în urma invaziei sovietice care a zdrobit Primăvara de la Praga în 1968.
RRA aminteşte că Jan Palach, în vârstă de 20 de ani, s-a dus pe 16 ianuarie 1969 în Piaţa Wenceslas, şi-a turnat benzină în cap şi şi-a dat foc. Trecătorii l-au stins cu hainele lor, însă studentul la economie şi filozofie a murit trei zile mai târziu din cauza arsurilor. Palach a lăsat o scrisoare în care cerea eliminarea cenzurii şi a propagandei sovietice şi declanşarea unei greve generale.
Palach s-a autointitulat "Torţa nr. 1" într-o scrisoare a sa, lăsând impresia că făcea parte dintr-un grup mai numeros, care, în realitate, nu exista. Însă alţi câţiva oameni i-au urmat exemplul în Cehoslovacia şi în alte state ale blocului estic."Oamenii trebuie să lupte împotriva răului faţă de care se simt egali la acel moment", a spus Palach în spital pe 19 ianuarie, înainte de a muri.
Gestul lui Palach a avut drept model autoincendierea în 1963 a călugărului budist vietnamez Thin Quang Duc în Saigon, în semn de protest faţă de tratamentul aplicat de guvern comunităţii budiste.
În România, Liviu Cornel Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, pe 2 martie 1989, în semn de protest faţă de regimul comunist.
Gestul a fost repetat iarăşi la începutul Primăverii Arabe, în Tunisia, unde vânzătorul ambulant Mohamed Bouazizi a declanşat în decembrie 2010 o revoluţie dându-şi foc.
Recomandările noastre
