În 2016, George Băeșu și conducerea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) au început să plătească despăgubiri mai mari pentru imobilele preluate abuziv de comuniști, interpretând legea altfel decât o făceau hotărârile judecătorești. Potrivit www.cetateanul.net, după doar un an, în 2017, Băeșu i-a convins pe parlamentarii PSD să modifice legea, intrân astfel „în legalitate”.

Paguba poate fi stabilită și calculată exact de către Curtea de Conturi sau, eventual, de către alte organe de anchetă ale statului.

Legea 165/2013 reglementa, printre altele, că românii ale căror terenuri nu le mai pot fi retrocedate în natură vor fi despăgubiți cu puncte, fiecare punct având valoarea de un leu. Potrivit legii, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face, de către Secretariatul Comisiei Naţionale, prin aplicarea grilei notariale valabilă la data intrării în vigoare a legii (17 mai 2013). Până în vara anului 2016, orice român care nu purtea recupera în natură bunul de care fusese deposedat, a primit despăgubiri în puncte la valoarea din 2013 a terenului, în funcție de starea, terenului din 2013 – liber sau ocupat de construcții.

Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor a legiferat, în locul Parlamentului

În vara anului 2016, George Băeșu și ceilalți membri ai Comisiei Naționale pentru compensarea imobilelor au început, de capul lor, să nu mai acorde despăgubirile în funcție de situația terenului din 2013, ci de aceea valabilă la momentul preluării de către comuniști. Astfel, „s-a aranjat” ca urmașii proprietarilor sau samsarii de terenuri să primească mai mulți bani (în puncte de despăgubire) pentru terenurile preluate de comuniști. Explicația este simplă – în București, Constanța și alte câteva orașe, terenul liber este mai valoros (potrivit grilei notariale) decât cel ocupat.

Astfel, deoarece multe terenuri din marile orașe, confiscate de comuniști ca libere de construcții sunt astăzi ocupate, decizia CNCI a dus la cheltuieli majorate nejustificat, au decalarat specialiști în domeniu pentru Cetățeanul.net. „Măsura este cu atât mai dubioasă cu cât mai multe instanțe judecătorești obligaseră CNCI să acorde despăgubirile potrivit stării terenului din 2013, nicidecum aceea de la preluarea abuzivă. Practic, CNCI a legiferat în locul Parlamentului.”, ne-au spus aceleași surse.

Jaful de la CNCI

Cetățeanul.net a identificat câteva cazuri în care s-au acordat despăgubiri mai mari decât cele legale. Exemplele de mai jos corespund deciziilor date doar în ședința din 28 iulie 2016! Rămâne ca organele de anchetă să verifice, pentru toate deciziile, cum au fost date, din bani publici, despăgubiri mai mari decât cele legale, la acea dată

Dosar nr.29913/CC – risipă de 113200 euro

Prin Dispoziția nr.6364/05.10.2006 Primăria Municipiului București a propus acordarea de despăgubiri pentru 400 rnp din Calea Floreasca nr.180, sector 1, iar din situația juridică atașată dosarului de despăgubiri rezultă că terenul este afectat în totalitate de elemente de sistematizare- Trotuar pietonal, spațiu verde aferent blocului și construcții bloc.

Băeșu & Co au emis Decizia de compensare (9923/28.07.2016) pentru valoarea de 377.600 Euro (1.687.381 puncte), pentru că a aplicat grila pentru teren liber (400 mp*944 E/mp), în loc de 264.400 Euro (400 mp * 661E/mp) valoarea terenului ocupat. Diferența a apărut deoarece Băeșu și colegii din CNCI „au ales” să calculeze valoarea potrivit preluării din anul 1955 statul a preluat teren liber, în loc să țină cont că terenul era ocupat.

Dosar nr.21266/CC – dwespăgubiri mai mari cu 25.000 de euro pentru o firmă „mandatar”

În cazul de față, Primăria municipiului București propune acordarea de despăgubiri pentru 230 mp din București, str. Ion Alexe nr.4, sector 2, iar din nota de reconstituire atașată dosarului de despăgubiri rezultă că terenul este afectat în totalitate de Bloc (Prin Dispoziția nr.18416/06.10.2014). Băeșu și colegii din CNCI au emis Decizia de validare parțială (9917/28.07.2016) pentru valoarea de 128.000 euro, valoare la care s-a ajuns prin aplicarea grilei pentru 130 mp teren liber (130 mp*640 E/mp) și 100 mp teren ocupat (100 mp*448 E/mp), cum era terenul la preluare. Cum la acea dată terenul era ocupat în întregime, valoarea ar fi fost de 103.040 Euro (230 mp*448E/mp -valoarea terenului ocupat). De acest dosar s-a ocupat o firmă „mandatar”.

Dosar nr.44262/CC – peste 13 mii euro despăgubiri „suplimentare” 

Ultimul exemplu pe care l-a ales (sunt mai multe!) este cel al terenului de  174 mp din București, str. Adela Leonida nr.7, sector 2. Din nota de reconstituire atașată dosarului de despăgubiri rezultă că terenul este afectat în totalitate de parc amenajat, incintă școală generală.

Băeșu a semnat aici Decizia de compensare nr.9920/28.07.2016 pentru valoarea de 88.610 Euro (395.972 puncte), valoare la care a ajuns prin aplicarea grilei pentru 146 mp teren liber (146 mp*535 E/mp) și 28 mp teren ocupat (28 mp*375 E/mp). Dacă s-ar fi ținut cont de faptul că în prezent terenul este ocupat în întregime valoarea terenului ar fi fost de 65.250 Euro (174 mp*375E/mp -valoarea terenului ocupat).

Nota redacției: „Jaf = risipă, cheltuială fără măsură” (DEX 2009, ediție revăzută și adăugită)

Au modificat legea, în 2017, ca să „legalizeze manevrele” din 2016

Hotărârile CNCI riscau să ajungă, cândva (nu e târziu nici acum – n.n.), în atenția procurorilor, care să cerceteze „cum de au „ales” șefii Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor să plătească despăgubiri mai mari, mai ales că prin mai multe hotărâri judecătorești se calculaseră despăgubirile potrivit folosinței din 2013, nu cea de acum 60-70 de ani (invers față de ce a hotărât CNCI.

În 2017 însă, George Băeșu i-a convins pe parlamentarii PSD să propună și să voteze schimbarea legii după chipul și asemănarea deciziei pe care o luase el și colegii săi încă de anul trecut. Astfel, cu o simplă modificare a art 21 alin (6) din lege, s-a consfințit legalizarea creșterii despăgubirilor pe care statul le acordă pentru cei deposedați fără drept în anii ’50, de terenurile din orașele mari (majoritatea prin Legea 10/2001):

Textul inițial al legii

„Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu”.

Legea modificată de PSD cu sprijinul lui Băeșu

„Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu”.

Problema președintelui ANRP este evidentă, spun specialiștii în domeniu: „Dacă totuși Băeșu a procedat legal, atunci de ce a avut nevoie să schimbe legea? Nu ca să intre în legalitate?”.