Ziariștii italieni par să fi uitat ce țară a "inventat" mafia și cam ce putere aunsese să aibă această onorabilă organizație cu numai câteva decenii în urmă. Iată ce portrete face Bulgariei publicația La Stampa!
'O țară coruptă în profunzime, foarte săracă, condusă de un premier fotografiat în timp ce doarme în patul său, înconjurat de teancuri de bancnote de 500 de euro, de lingouri de aur și cu o armă pe noptieră. O imagine simbol - un fake, potrivit părții interesate - care fotografiază criza politică și instituțională în care se află Bulgaria, zdruncinată astăzi de o nouă „Primăvară”. Manifestanții cer de mai bine de două săptămâni demisia guvernului lui Boyko Borisov și a procurorului general, acuzați de corupție. Protestele au început la Sofia, dar foarte curând s-au revărsat în zeci de alte orașe, unde începând cu data de 7 iulie, mii de bulgari au manifestat zilnic, în dorinţa de a găsi o persoană care să lupte împotriva corupției, nu să o alimenteze. O persoană sau un guvern care să oprească puterea oligarhilor și să restabilească „demnitatea democratică a țării noastre”, după cum spune Tsvetelina, o studentă în vârstă de 20 de ani. „Mi-e rușine că fac parte din această naţie, mi-e ruşine de aroganţa acestor lideri, de comportamentul lor. Mi-e foarte ruşine”.
Borisov a trecut fără probleme printr-un vot de neîncredere (al cincilea din executivul său) și, pentru a linişti spiritele, a zburat patru miniștri: de interne, finanțe, economie și turism, numai că nu i-a folosit la nimic. Manifestanții din stradă, printre care se află socialiști, ecologiști, oameni simpli, mulți studenți, doresc alegeri anticipate. Protestele au fost provocate, la începutul lunii iulie, de indignarea legată de intrarea agenților de securitate, înarmați până-n dinţi, în birourile președintelui Rumen Radev, care criticase partidul conservator aflat la guvernare acuzându-l de corupție și de „legături cu oligarhii”. Spiritele au fost agitate şi mai mult de un video postat pe Facebook în data de 7 iulie, care îl arată pe Hirsto Ivanov, fost ministru aflat astăzi în opoziție, în timp ce încearcă să intre pe o plajă la Marea Neagră, însă este respins brutal de polițişti. Plaja publică este rezervată momentelor de huzur ale lui Ahmed Dogan, un om de afaceri foarte apropiat de premier, iar acea porțiune de plajă este anexată de fapt la magnifica sa vilă. Video-ul denunță puterea excesivă a oligarhilor și eșecul definitiv al instituțiilor în lupta împotriva corupției. Apariția fotografiilor în stil Narcos ale premierului nu a făcut decât să inflameze indignarea publică.
De partea manifestanților, în afara președintelui Republicii, se mai află şi ambasada SUA la Sofia, care a scris într-o notă: „Fiecare națiune merită un sistem judiciar imparțial și responsabil față de statul de drept. Susținem poporul bulgar pentru o încredere mai mare în sistemul democratic și promovăm statul de drept în Bulgaria. Nimeni nu este superior legii”.
În realitate, pare să existe cineva superior legii: pentru Transparency International, Bulgaria este țara în care corupția este percepută cel mai puternic din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aproximativ 35% din contractele de achiziții publice sunt atribuite prin sistem de mită, iar țara pierde 11 miliarde de euro anual din cauza corupției. Care este un fenomen transversal, profund, înrădăcinat endemic.
"Protestele în masă revin ciclic în Bulgaria” - spune Giorgio Fruscione, analist Ispi. ”Problema Bulgariei este că din momentul aderării la UE, în 2007, nu a fost condusă o luptă eficientă împotriva corupției. Bulgaria suferă de ceea ce se numește state capture, adică starea de metastazare a clientelismului și de mita care-i leagă pe liderii politici de elitele oligarhice, în detrimentul total al statului de drept". Iar aici, spre deosebire de alte țări, Uniunea Europeană pare doar să stea şi să observe: „Intrarea Bulgariei în Uniune s-a petrecut prea repede, la fel ca şi intrarea României, nu au fost finalizate reformele necesare. Și, la fel cu ceea ce s-a întâmplat în cazul lui Orban, UE a preferat să nu riște să pericliteze acordul privind planul de relansare, într-un moment atât de crucial pentru Uniune și pentru stabilitatea sa" - adaugă Fruscione.
Rămâne de văzut dacă aceste proteste vor avea vreun efect: „Anul viitor se va vota, cu cât durata protestelor este mai mare, cu atât va fi mai mare impactul asupra schimbării executivului”, notează La Stampa.