Woodstock 1969-2019. 50 de ani de la unul din evenimentele care în trei zile a clădit o istorie. August 1969: ceva de ordinul a 500.000 de persoane, într-o perioadă a anului propice ploilor torenţiale, invadează terenul unui crescător de animale din Bethel, o mică aşezare de ţară din nordul Statului New York...aşa începe povestea lui Michael Lang.
Adevărata vedetă la Woodstock a fost publicul. Festivalul oferea oricărui interesat un acces imediat, era suficient să fii acolo. Şi timp de trei zile au petrecut în natură ascultând muzică, simţind că făceau parte dintr-o comunitate, apropiindu-se de alte persoane, cu un umanism în sens foarte larg, în numele iubirii şi al înţelegerii. În concluzie, au fost cu adevărat trei zile de pace şi iubire. Publicul era extrem de eterogen: liceenii din Bronx se amestecau printre cei din mişcarea hippie sosiţi cu autostopul din San Francisco, cu ei erau şi veterani din Vietnam, motociclişti, studenţi, filosofi, activişti politici şi lume foarte normală, culoarea pielii n-avea nicio importanţă: erau persoane de toate etniile, scrie Michael Lang în cartea sa, potrivit La Repubblica.
A fost contactat John Lennon prin intermediul societăţii care gestiona trupa Beatles: în luna mai funcţionarii de la imigraţii le-au împiedicat accesul în SUA, mai ales datorită poziţiei lor anti război. Hendrix a fost cel care a închis Festivalul, la ora 9, luni dimineaţa, la lumina soarelui pentru a crea ceea ce mai târziu a devenit istoria Woodstockului, o execuţie a "The Star Spangled Banner" inegalabilă...O tempora, o mores!