Mihail Moruzov a fost unul din legendarii conducători ai celebrului Serviciu S, serviciul secret de informații înființat în timpul Primul Război Mondial, serviciul pe care acesta l-a condus între anii 1925 și 1940.

Regulamentul serviciul secret condus de Mihail Moruzov era unul extrem de sumar care lăsa pe mâna conducătorului modul în care cheltuia fondul operativ, de aici apărând și numeroase abuzuri.

De aceste aspecte, cu note din arhiva Siguranței și a Securității se ocupă cartea generalul de armată (r) Ion Theodor Popescu, cunoscut de prieteni sub numele de Gioni Popescu, unul din cel mai cunoscuți conducători ai Serviciului Român de Informații, omul care s-a ocupat de partea administrativă a SRI din 1992 până în 2005.

Volumul “Logistica frontului secret”, apărută în cursul lunii mai, semnată de cel amintit mai sus și de general de brigadă (r) Florin Badea Pintilie, un veteran al arhivelor serviciului de informații pentru securitatea națională, reprez

Un aspect interesant în această carte vizează modul în care s-a derulat ancheta asupra gestionării fondurilor Serviciului S de către Mihail Morozov, personaj arestat în 1940. Vizat de noul conducător al statului, generalul Ion Antonescu, Mihail Moruzov va fi închis la Jilava unde va face parte din lotul conducătorilor și politicienilor uciși de legionari în noiembrie 1940. Numai că nu a scăpat de mâna lungă a Justiției, cu toate că a traversat trei regimuri. Procesul intentat fostului șef al serviciului secret a început în 1940 și s-a terminat în 1951, statul confiscând întreaga avere a lui Moruzov. Acuzațiile la adresa lui Moruzov, de la regimul Antones-secret”, apărută în cursul lunii mai, semnată de cel amintit mai sus și de general de brigadă (r) Florin Badea Pintilie, un veteran al arhivelor serviciului de informații pentru securitatea națională, reprezintă o premiera editorială, fiind prezentate toate documentele relevante din perioada 1917-1945 referitoare la logistica Serviciului S. Documente ce dau informații relevante și neașteptate despre conducerea acestuia. Un aspect interesant în această carte vizează modul în care s-a derulat ancheta asupra gestionării fondurilor Serviciului S de către Mihail Morozov, personaj arestat în 1940. Vizat de noul conducător al statului, generalul Ion Antonescu, Mihail Moruzov va fi închis la Jilava unde va face parte din lotul conducătorilor și politicienilor uciși de legionari în noiembrie 1940. Numai că nu a scăpat de mâna lungă a Justiției, cu toate că a traversat trei regimuri. Procesul intentat fostului șef al serviciului secret a început în 1940 și s-a terminat în 1951, statul confiscând întreaga avere a lui Moruzov. Acuzațiile la adresa lui Moruzov, de la regimul Antones-secret”, apărută în cursul lunii mai, semnată de cel amintit mai sus și de general de brigadă (r) Florin Badea Pintilie, un veteran al arhivelor serviciului de informații pentru securitatea națională, reprezintă o premiera editorială, fiind prezentate toate documentele relevante din perioada 1917-1945 referitoare la logistica Serviciului S. Documente ce dau informații relevante și neașteptate despre conducerea acestuia. Un aspect interesant în această carte vizează modul în care s-a derulat ancheta asupra gestionării fondurilor Serviciului S de către Mihail Morozov, personaj arestat în 1940. Vizat de noul conducător al statului, generalul Ion Antonescu, Mihail Moruzov va fi închis la Jilava unde va face parte din lotul conducătorilor și politicienilor uciși de legionari în noiembrie 1940. Numai că nu a scăpat de mâna lungă a Justiției, cu toate că a traversat trei regimuri. Procesul intentat fostului șef al serviciului secret a început în 1940 și s-a terminat în 1951, statul confiscând întreaga avere a lui Moruzov. Acuzațiile la adresa lui Moruzov, de la regimul Antones-cu la guvernul comunist au fost aceleași: delapidarea fondurilor informative ale serviciului S.

Relația sa tensionată cu generalul Ion Antonescu era mult mai vechi, din 1934 când directorul Serviciului S s-a aflat în spatele intentării procesul de bigamie. Prin această manevră Carol al II-lea a încercat compromiterea unuia din cei mai respectați generali armatei române, întrucât acesta îl acuza public.

În timpul în care Ion Antonescu a fost ministrul de Război, conflictul cu Mihail Moruzov a atins apogeu,l acesta neprimind descărcarea de gestiune pentru fondurile cheltuite în zona operativă. La acel moment Serviciul S se află în subordinea Ministerului de Război.

Mitologia care însoțit mandatul îndelungat a lui Moruzov în fruntea serviciul secret a fost tot timpul alimentată de secretomania care marca activitatea acestuia. Așa cum spuneam totul era alimentat cu foarte mulți bani bani, la apogeul carierei sale, Mihail Moruzov putând obține anual de la Banca Națională 20-30 milioane lei, pentru care nu avea nicio obligație de decontare.

Ca orice șef de serviciu de informații care se respectă, Mihai Moruzov a fost omul jocurilor duble. În perioada premergătoare Celui De-al Doilea Război Mondial a colaborat cu francezii și englezii, dar și cu nemții.

S-a menținut la putere folosind informațiile pe care le aduna, în biroul său din sediul central al Serviciului S fiind montată aparatul de înregistrări audio pe discuri de ebonită sau aluminiu, aparate de filmat, oglinzi transparente, periscope, celule foto-electrice de alarmare în caz de efracție.

Mai mult, automobilul Mercedes Benz cu care călătorea Moruzov avea în interior o instalație de imprimat discuri, prin care înregistra toate convorbirile avute în interiorul mașinii, dar și o instalație de radio-telefonie cu care directorul general era în permanentă legătură cu postul de radio al Serviciului S.

Jocurile sale în favoarea lui Carol al II-lea și-au epuizat resursele odată cu venirea la putere în România a lui Ion Antonescu, care aproape imediat cu preluarea mandatului de primministru, l-a arestat.

Acuzațiile publice la adresa lui Moruzov erau înspăimântătoare: de-a lungul întregii cariere era acuzat că a cheltuit fără control suma de 528 milioane lei. Ancheta a scos în evidență o avere uriașă acumulată de acesta, numai cheltuielile sale personale depășind 12.000.000 lei, în condițiile în care salariile cumulate depășeau 2.000.000 lei.

Procesele care au urmat au stabilit că Mihail Moruzov trebuie să restituie Statului Român suma de 50.000.000 de lei.

Ca ordin de mărime al veniturilor, trebuie spus că în acele timpuri un automobil Ford costa 270.000 de lei, un apartament în București în jur de 1.000.000 lei. Moruzov a rămas în istorie ca un conducător de serviciu secret fără scrupule care avea la dispoziție o rețea uriașă de informatori, asculta telefoanele, desfăcea corespondența, plătea servitori servitori și valeți, avea o brigadă mondenă compusă din “pești” și prostituate, dar și persoane din înalta societate care îl informau cu tot ce se discuta în saloane, case particulare și localuri. Mai multe lucruri interesante în carte.

...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)