Istoria României în filme - de la propagandă și subversiv la realismul post revoluționar

Istoria  României în filme -  de la propagandă și subversiv la realismul post revoluționar

Poate fi prezentată prin intermediul cinematografiei istoria recentă a unei țări?

În ce măsură realitatea este deconstruită și reconstruită ideologic în film și în ce măsură cea de-a șaptea artă reflectă fidel cele mai importante teme ale unei societăți contemporane?

La 30 de ani de la Revoluția din 1989, Institutul Cultural Român propune în cadrul festivalului EUROPALIA o selecție de filme care evidențiază momente importante ale tranziției sociale și culturale din România ultimelor opt decenii: de la filme de propagandă la filme subversive, de la național-socialismul idilic la realismul Noului Cinema Românesc.

„După inventarea aparatului de filmat, arhivele de imagini în mișcare au devenit locurile principale în care noi ne depozităm istoria.” – Andrei Ujică

Aducând omagiu filmului Videogramele unei revoluții (1992), regia Andrei Ujică și Harun Farocki, pentru modul în care analizează reprezentarea istoriei, programul propus de curatorul Andrei Tănăsescu (ICR), intitulat „Videogramele unei națiuni“ și desfășurat timp de două luni, în perioada decembrie 2019 – ianuarie 2020, în Belgia și Olanda, include atât filme canonice, precum Reconstituirea (1967), regia Lucian Pintilie, Nunta de piatră (1973), regia Dan Pița și Mircea Veroiu, Secvențe (1982), regia Alexandru Tatos, Asfalt tango (1996), regia Nae Caranfil, Aferim! (2015), regia Radu Jude, cât și pelicule mai puțin cunoscute, precum Erupția (1957), regia Liviu Ciulei, Zodia Fecioarei (1966), regia Manole Marcus, Filip cel Bun (1975), regia Dan Pița sau Stop-cadru la masă (1982), regia Ada Pistiner. Publicul va putea viziona și filme care ilustrează imersiunea elementelor ideologice în narațiune, precum Nu vreau să mă însor (1960), regia Manole Marcus sau Un surâs în plină vară (1963), regia Geo Saizescu.

Din cele peste 50 de lungmetraje de ficțiune incluse în programul românesc, jumătate provin din arhiva Centrului Național al Cinematografiei. Lor li se adaugă și o serie de documentare, printre care Videogramele unei revoluții (1992), semnat de Andrei Ujică și Harun Farocki, Timebox (2018), în regia Norei Agapi, și Asta e (2001), semnat de Thomas Ciulei, dar și scurtmetraje documentare din arhiva Sahia Film și scurtmetraje de animație, fiind prezentate publicului, în cele două luni, peste 90 de producții ale cinematografiei românești.

Pe lângă proiecțiile din trei orașe belgiene – Bruxelles, Gent și Strombeek – dintre care se remarcă o consistentă Retrospectivă la Cinematek, în capitala Belgiei, programul va fi extins, în luna ianuarie 2020, la prestigiosul EYE Filmmuseum din Amsterdam.

Deschiderea oficială a programului „Videogramele unei națiuni“ va avea loc pe 8 decembrie 2019, la prestigiosul centru al artelor BOZAR, cu proiecția filmului mut Manasse (1925), semnat de Jean Mihail, proiecție acompaniată live de Cvartetul Shaun Williams, care va interpreta o coloană sonoră nouă, compusă exclusiv pentru festivalul Europalia, și care reflectă spiritul muzicii klezmer din România anilor ’20. Cvartetul Shaun Williams îi are în componență pe Mihai Balabaș (vioară), Benjy Fox-Rosen (contrabas), Marian Șerban (țambal) și Shaun Williams (acordeon, caval). Cu un scenariu bazat pe piesa omonimă a dramaturgului român de origine evreiască Ronetti Roman, filmul are ca temă toleranța etnică și religioasă de la începutul secolului XX.

Alături de proiecțiile din cele patru orașe, în cadrul Europalia România vor fi organizate trei sesiuni de masterclass la BOZAR, susținute de regizorii Andrei Ujică, Adina Pintilie și Radu Jude, o expoziție de afișe, un program educațional dedicat studenților și masteranzilor de la Royal Institute for Theatre, Cinema and Sound (RITCS School of Arts) și INSAS din Bruxelles, un panel de discuții despre cinematografia românească la EYE Filmmuseum, dar și lansarea unui volum de eseuri despre cinematografia românească, coordonat de Irina Trocan, aflat în curs de apariție la Editura ICR (detalii și programul complet – în curând).

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare. Detalii: https://europalia.eu/en

 

Ne puteți urmări și pe Google News