Securitatea energetică și gazul natural lichefiat (GNL) au dominat titlurile de pe prima pagină a ziarelor în ultimul an. Printre discuții se află un jucător important, dar mic din punct de vedere geografic - Qatar. Statul din Golf s-a aflat în centrul discuțiilor despre energie, în special în perioada de început a invaziei Rusiei în Ucraina, în timp ce Europa se străduia să caute o alternativă la dependența sa puternică de gazul de la Moscova.

Cererea de energie s-a reflectat bine asupra sectorului de petrol și gaze al Qatarului, compania de stat QatarEnergy înregistrând un profit net de 42,47 miliarde de dolari (154,6 miliarde de QAR), ceea ce reprezintă o creștere de 58% de la an la an. "Qatar a reușit să crească ușor producția anul trecut pentru a contribui la satisfacerea cererii globale crescute de GNL, ca urmare a reducerii exporturilor rusești prin conducte către Europa, subliniind rolul său de sursă sigură", a declarat pentru Doha News, Jamie Ingram, editor senior la Middle East Economic Survey (MEE).

De la detectarea timpurie a resurselor sale de gaz, energia a evoluat într-un instrument puternic al diplomației soft a Qatarului, propulsând națiunea către o poziție dominantă în domeniul producției globale. Mai ales că prețul la gaze are o creștere ce pare de neoprit.

Ascensiunea Qatarului pe piața diplomației gazelor naturale

În 1971, Qatar a intrat pe tărâmul gazelor naturale prin descoperirea primului zăcământ de gaze neasociate în largul coastei de nord-est, stabilind în cele din urmă ceea ce este recunoscut în prezent ca fiind câmpul North Field. Acest lucru va marca un moment crucial pentru statul din Golf. Zona bogată în gaze, pe care Qatar o împarte cu Iranul, conține rezerve de peste 900 de trilioane de picioare cubice standard de gaze și reprezintă 20% din rezervele dovedite la nivel mondial.

Rezervele dovedite ale Qatarului au înregistrat o creștere constantă de-a lungul anilor, sărind de la 2.265 de miliarde de metri cubi în 1981 la 8.500 de miliarde de metri cubi în 1996.

Abia la sfârșitul anilor 1990, țara a încheiat primul acord de vânzare-cumpărare cu compania japoneză Chubu Electric pentru 4 tone de GNL pe an, marcând începutul unei prietenii de zeci de ani în industria gazelor între Tokyo și Doha.

Deceniul "transformator" al Qatarului sub conducerea șeicului Tamim

Înainte de descoperirea gazului, petrolul a fost principalul motor al bogăției Qatarului, până când a devenit clar pentru această țară că viitorul este reprezentat de gazele naturale. Qatar a folosit anii de cerere scăzută de petrol, în special în timpul crizei financiare mondiale din 2007, ca o oportunitate pentru a crește utilizarea GNL.

Statul din Golf a înregistrat o etapă importantă în 2010, când producția sa de GNL a ajuns la 77 mtpa (milioane de tone pe an), urcând pe scara industriei și devenind cel mai mare producător de GNL din lume. În ciuda faptului că a ajuns deja în fruntea cursei mondiale a GNL, Qatar a continuat să își crească producția anuală de GNL, promițând să ajungă la 126 mtpa până în 2027 prin intermediul proiectului de extindere a câmpului North Field - cel mai mare de acest tip la nivel mondial.

Anunțul Qatarului cu privire la campania North Field a venit într-un moment critic al economiei sale în 2017, în timpul căruia statul din Golf s-a confruntat cu un embargo neașteptat condus de vecinii săi - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Egipt. După mai bine de un an de la începutul rupturii, în 2019, Qatar a luat decizia surprinzătoare de a ieși din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), în care Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dețin o influență majoră.

Orientarea spre gazele naturale

Ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al Kaabi, a declarat la acea vreme că țara dorea să se orienteze către gazele naturale, o mișcare care, de atunci, i-a consolidat poziția în lumea GNL.

La patru ani de la retragerea sa din OPEC, Qatar a devenit vedeta spectacolului în sectorul energetic, analiștii subliniind rolul major al proiectului de extindere North Field, în valoare de 30 de miliarde de dolari, în transformarea statului din Golf într-un partener de încredere în industria gazelor naturale.

"Decizia Qatarului de a investi în extinderea capacității contribuie la reasigurarea importatorilor că se angajează să fie un furnizor de încredere pentru următoarele decenii. Țări precum China pot continua să investească în extinderea capacității centralelor electrice pe bază de gaz, știind că noi surse de aprovizionare vor intra pe piață", a declarat Ingram.

Cererea de gaze în Europa

Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Qatar se impusese deja ca principal exportator mondial de GNL în 2021, depășindu-și concurenții puternici de pe piață, și anume Australia și Statele Unite. Chiar și înainte de aceste evenimente, Qatarul satisfăcea 5% din cererea de gaze a Europei, Italia remarcându-se ca fiind cel mai mare consumator al său în cadrul regiunii în 2021.

În 2022, investițiile substanțiale ale națiunii din Golf în sectorul gazelor au atras atenția partenerilor săi europeni. Acest interes a fost stârnit și mai mult de preocupările legate de potențialele penurii, care au fost accentuate de criza din Ucraina.

Ministrul Energiei din Qatar avertizează că “ce e mai rău urmează să vină" pentru Europa

Cu doar câteva săptămâni înainte de invazia în toată regula, administrația americană a purtat discuții cu Qatar cu privire la aprovizionarea Europei cu gaze, mai ales că gazoductul rusesc reprezenta 40% din aprovizionarea cu gaze a regiunii la acea vreme. Președintele Joe Biden s-a întâlnit cu emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, la Washington, în ianuarie anul trecut, unde a numit statul din Golf drept aliat major non-NATO (Major Non-Nato Ally - MNNA).

După întâlnirea inițială a SUA, țările europene au început, de asemenea, să se angajeze în discuții cu Qatar, în încercarea de a renunța la gazul rusesc, unii oficiali din industrie vizitând Doha pe parcursul anului 2022. "La nivel mondial, Qatar este văzut în primul rând ca un furnizor de încredere de volume uriașe de GNL la prețuri rezonabile - este unul dintre cei mai mari furnizori și unul care s-a angajat să se extindă în continuare", a declarat Ingram.

În luna mai a anului trecut, șeicul Tamim a pornit într-un turneu prin Europa, unde discuțiile privind energia au fost, se pare, în centrul agendei. Turneul a inclus țări precum Slovenia, Spania, Germania, Regatul Unit și Franța. Unul dintre rezultatele cheie ale turneului a fost semnarea unui acord cu Ministerul Energiei din Germania în acest sector. Apoi, în luna noiembrie a aceluiași an, Germania a semnat un acord de GNL pe 15 ani cu Qatar, cu fluxuri care ar trebui să înceapă în 2026.

Viitorul GNL

Dincolo de crizele geopolitice, extinderea producției de GNL de către Qatar se înscrie în eforturile globale de reducere a emisiilor, statul din Golf promovând gazul ca fiind un combustibil de tranziție verde.

Qatarul a anunțat Planul național de acțiune privind schimbările climatice în 2021, având ca obiectiv reducerea cu aproximativ 25% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, în conformitate cu Viziunea națională 2030 a Qatarului.

Statul din Golf este, de asemenea, membru fondator al Forumului producătorilor de energie netă zero, un grup care reprezintă 40% din producția mondială de petrol și gaze. De asemenea, utilizarea GNL este în conformitate cu Acordul de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale prin reducerea emisiilor.

Noile norme ale UE privind investițiile ecologice: ce înseamnă pentru Qatar

Anul trecut, UE a propus norme care să eticheteze diverse centrale electrice nucleare și pe bază de gaz ca fiind investiții sustenabile, pe baza unui set de criterii stabilite în cadrul actului delegat privind taxonomia complementară pentru climă.

Analiștii declaraseră la vremea respectivă pentru Doha News că se crede că demersul UE va acționa în favoarea Qatarului, deoarece va crește cererea de gaze naturale ca și combustibil de tranziție.

"Sectorul GNL este, în cele din urmă, un combustibil mai curat decât petrolul și alți combustibili fosili, dar, în același timp, vine cu emisii. Dar cred că, dacă îl etichetează drept energie verde, acest lucru ar încuraja în cele din urmă o cerere suplimentară de GNL", a declarat Steven Wright, profesor asociat de relații internaționale la Universitatea Hamad Bin Khalifa, pentru Doha News.

Spre deosebire de gazul comprimat, GNL necesită mai puțin spațiu de depozitare și reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30-40%. De asemenea, gazul rămâne cel mai curat și mai sigur de transportat datorită capacității sale de a se evapora în cazul în care este eliberat accidental în timpul procesului.