Despre voievodul Ștefan cel Mare, cronicarii și istoricii spun că ar fi fost un mare crai. Căsătorit oficial de trei ori, se spune despre el că ar fi avut numeroase alte legături amoroase. Chiar și așa, istoricii au picat de acord, cu certitudine, că Ștefan cel Mare a avut un singur copil din flori, Petru Rareș. Există indicii – anumite documente – conform cărora, domnitorul ar mai fi avut un băiat, în afara căsătoriilor oficiale – Alexandru – cu o anume Marușka.
Ștefan al III-lea Mușat, Ștefan cel Mare, a fost unul dintre cei mai importanți voievozi din Moldova, perioadei medievale. A avut numeroase succese militare și diplomatice, jucând un rol de frunte în zonă.
Ștefan cel Mare a rămas în istorie datorită capacităților sale de lider militar, dar și ca mare ctitor de biserici și mânăstiri. Se vorbește că a construit astfel de lăcașuri sfinte pentru a-i fi iertate păcatele. Căci, voievodul moldovean a rămas și cu renumele de mare cuceritor. Cronicarii spun că-i plăceau femeile și era un foarte mare iubăreț.
Legendele sunt confirmate de faptul că Ștefan cel Mare a fost căsătorit oficial de trei ori, iar pe lângă cele trei Doamne se știe de cel puțin o relație în afara căsătoriei. Este vorba pe care a avut-o cu Răreșoaia, mama lui Petru Rareș. De altfel, acesta este singurul bastard care îi este atribuit marelui domnitor de la Suceava.
Prima soție a voievodului
Prima soția a voievodului moldovean a fost Evdochia de Kiev, cu care s-a căsătorit în 1463, la 30 de ani, din motive care țin și de interesele diplomatice. Evdochia era fiica lui Alexandru de Kiev, văr primar cu regele Poloniei, Cazimir al IV lea, iar o astfel de căsătorie îi asigura voievodului oarecare relații diplomatice cu lumea rusă. Evdochia se înrudea cu marii cneji ruși, iar căsătoria îi permitea voievodului să încheie alianțe împotriva amenințării otomane care devenea tot mai prezentă la Dunăre, după cucerirea Constantinopolelui.
Căsătoria a durat doar patru ani, fiindcă Evdochia a murit, din motive medicale. Din această căsătorie, se spune că Ștefan a avut doi copii, pe Alexandru și pe Olena. În legătură cu acest băiat, lucrurile sunt un pic neclare, deși istoricii îl atribuie Evdochiei. Astfel, în pomelnicul mănăstirii Bistriţa se face vorbire despre o anumită Maruşca, mama lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, recunoscut de acesta.
Prințesa bizantină din Mangop
Cea de-a doua căsătorie încheiată de voievodul de la Suceava a fost cu Maria de Mangop, o prințesă de origine bizantină. Era fiica lui Alexios al II-lea de Theodosia și moștenitoare a Paleologilor bizantini, astfel că prin venele ei curgea sângele Comnenilor, familia care a dat una dintre cele mai importante dinastii de împărați bizantini. Prin această căsătorie, Ștefan își asigura legătura cu împărații de la Constantinopol.
Ștefan s-a căsătorit cu Maria de Mangop în anul 1472, pe vremea când domnitorul avea aproape 40 de ani. Din această căsătorie au rezultat doi fii, Ilie și Bogdan, care au murit în copilărie.
De altfel, căsătoria nu a ținut foarte mult, prințesa bizantină murind după cinci ani. Se spune că moartea i-a fost provocată de supărarea că Ștefan și-o luase ca amantă pe Maria Voichița. În vreme ce Doamna legitimă era ținută în umbră și marginalizată, voievodul se afișa cu amanta, ostentativ, peste tot.
Ultima căsătorie, cu Maria Voichița
Maria Voichița pare să fi fost marea iubire a voievodului moldovean, a treia și ultima sa soție. Era cu 25 de ani mai mică decât voievod și i-ar fi sucit mințile pe când avea numai 16 ani. Maria Voichița a fost fiica lui Radu cel Frumos, domnitorul Țării Românești, fratele lui Vlad Țepeș. Ea a ajuns prizoniera lui Ștefan cel Mare după ce moldovenii au invadat Țara Românească și l-au alungat pe Radu cel Frumos de pe tron. Soția domnului valah, Maria Despina, și pe fiica acestuia, Maria Voichița au fost capturate de Ștefan cel Mare și duse la Suceava. Aici, Maria Voichița a devenit amanta lui Ștefan cel Mare, timp de patru ani.
„Şi rivalitatea dintre două femei, între doamna şi viitoarea doamnă, durerea de a-şi vedea dragostea stingherită, de-a se vedea părăsită când tocmai avea mai mare nevoie de sprijin, acestea au dus desigur în mormânt pe tânăra domniţă de neam împărătesc”, scrie Constantin Gane în „Trecute vieţi de doamne şi domniţe”.
După moartea Mariei de Mangop, Ștefan cel Mare s-a căsătorit cu Maria Voichița, marea sa iubire. Acesteia i-a dedicat ctitoria de la Dorohoi, biserica cu hramul Sfântul Nicolae Domnesc, unde a comandat o frescă după modelul „Primăverii” lui Botticelli. Cu Maria Voichița, Ștefan a avut trei copii, pe Bogdan-Vlad, moștenitorul tronului, pe Ana și pe Maria.
Singurul bastard cunoscut
Despre relațiile neoficiale ale lui Ștefan ce Mare circulă informații doar la nivel anecdotic. Se spune că multe au fost cele care au trecut prin patul domnitorului, însă numele lor nu este cunoscut. Singura relație la care se face referire este cea cu Răreșoaia, fiica unui boier din zona Galațiului.
În urma acestei relații s-a născut Petru Rareș, singurul copil din flori despre care există informații, născut în 1483. La vârsta la care se năștea Petru Rareș, Ștefan cel Mare avea 45 de ani și era căsătorit cu Maria Voichița.